Missione Popolare Libera

Gesù Cristo è lo stesso ieri, oggi e in eterno. Heb.13.8

Lingua

Scrisoare circulară - aprilie 1976 / Ewald Frank




„Isus Hristos este acelaşi ieri, azi şi în veci.“ (Evrei 13:8) 

Din inimă vă salut pe toţi, în toată Europa şi în toată lumea în scumpul Nume al Domnului Isus Hristos, cu Cuvântul din Fapte. 1, 3: „După patima Lui, li S-a înfăţişat viu, prin multe dovezi, arătîndu-li-Se deseori timp de patruzeci de zile, şi vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu.” 

Prima întrebare pe care o avem să ne-o punem noi ca creştini este dacă şi nouă ni s-a putut înfăţişa Domnul ca fiind Cel viu şi înviat. Dumnezeu nu este mort, el nu este un Dumnezeu al morţilor, ci a celor vii. El nu se lasă declarat ca fiind mort. Domnul, Cel viu, nu se poate căuta la religiile moarte. Acolo nu-L va găsi nimeni. Domnul este doar acolo unde El se poate descoperi ca Cel viu, unde prin Duhul şi Cuvântul Lui s-a realizat o viaţă nouă în inimile oamenilor. El este acolo unde se dăruieşte Lui şi Cuvântului Său o credinţă desăvârşită şi o încredere totală. El a făgăduit: „Lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentru că Eu trăiesc, şi voi veţi trăi. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Eu nu vă voi părăsi şi nu vă voi lăsa.” 

Cele patru Evanghelii descriu cum Domnul Isus s-a dovedit cu putere prin slujba Lui aici pe pământ. El mergea prin oraşe şi sate, î-i ajuta pe toţi care au fost dominaţi de draci şi care căutau ajutorul Lui. Apostolii puteau mărturisi mai târziu că Domnul, după chinurile Lui, după răstignirea şi înmormântarea Lui, a înviat a treia zi biruitor, căci El s-a arătat lor în acelaşi fel ca şi înainte. El putea spune: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ... Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor.”

Vestirea biblică cuprinde ceea ce Domnul a făcut atunci şi obiectează în acelaşi timp, că acelaşi Domn se înfăţişează în acelaşi fel în biserica Lui.

În adunările trecute si în convorbirile frăţeşti, Golgota a fost punctul central al rugăciunii. Fără cruce şi Cel răstignit nu există răscumpărare din păcate şi moarte, şi nu este viaţă veşnică. Doar cine-L priveşte pe Isus ca Răscumpărător prin credinţă, primeşte mântuirea totală şi harul lui Dumnezeu. Astăzi încă mai este Cuvântul de la cruce – mesajul biruinţei, o putere dumnezeiască tuturora care cred din toată inima în El. Şi noi avem voie să păşim pe acest pământ biruitor şi să primim ceea ce ne-a fost dăruit prin har în Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Conform Sfintei Scripturi, Domnul Isus a biruit prin moartea Lui pe cruce toate puterile vrăjmaşe şi ne-a dăruit o eliberare totală şi o răscumpărare pentru duh, suflet şi trup. Credinţa lucrată prin Duhul Sfânt este biruinţa care a biruit lumea. Doar acolo, unde prin credinţă şi împuternicire se vesteşte mesajul despre Isus Hristos, Cel răstignit şi înviat, oamenii trăiesc eliberarea lor interioară şi ajung în posesia acelor lucruri pe care Dumnezeu le-a făgăduit.

Prin sângele scump şi sfânt al Mielului lui Dumnezeu, care a curs pe crucea de la Golgota, a fost rupt zapisul care stătea împotriva noastră, păcatul a fost iertat, datoria a fost acoperită şi duşmănia a fost anulată. Toate forţele şi puterile satanei au fost dezarmate şi au fost făcute de ocară înaintea lumii. Atotputernicia lui Dumnezeu a triumfat în Isus Hristos peste toată puterea satanei. (Col. 2, 12-15).  Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu a murit strigând: „S-a isprăvit.”  Lucrarea de răscumpărare a fost încheiată pentru noi toţi, aşa încât noi să putem deveni prin El fii şi fiice a lui Dumnezeu. 

Toţi care au fost prezenţi aici în deosebitele adunări de paşti, vor mai vorbi în următoarele săptămâni şi luni despre ceea ce a făcut Dumnezeu. Împreună putem mărturisi că Domnul a confirmat puternic prin Cuvânt şi Duh prezenţa Sa în mijlocul nostru. Isus Hristos s-a confirmat ca Cel înviat, aşa cum ne relatează Sfânta Scriptură. Mulţi au zis că nu au trăit încă astfel de adunări. Aproape o mie de oameni din toată Europa şi multe ţări de peste ocean s-au bucurat împreună cu noi de lucrarea deosebită a Duhului lui Dumnezeu. În fiecare adunare, noi am stăruit în rugăciunea comună şi am trăit cum darurile Duhului au fost folosite ca şi în creştinismul primar. Domnul a dăruit viziuni, a arătat unele lucruri şi a vorbit în mijlocul nostru prin proorocie şi prin cântare în limbi. Înainte ca marile adunări să înceapă, Domnul ne-a dat următoarea descoperire a Duhului, în 15.4.1976; în timpul adunării de rugăciune:

„Vezi, aşa vorbeşte Domnul! Poporul Meu, fi mângâiat în acest ceas! Căci să ştiţi: Harul Meu este peste voi, iar Eu vă voi vizita iarăşi din când în când. Ah, dacă ochii voştri ar fi deschişi şi aţi putea vedea arcul Legământului Meu încordat peste acest loc tot timpul; şi nu doar aceasta, şi în Stâlpul de nor Eu sunt aici şi m-am lăsat jos în jurul platformei, şi sunt la voi, şi slava Mea să o vedeţi. Şi vedeţi. Şi vedeţi, Eu am pregătit bijuteria de nuntă a miresei Mele, şi în curând o veţi primi în slavă. Ceasul este aproape. Copiii Mei, fiţi mângâiaţi!”

În fiecare propoziţie şi gând a acestei prooroci am putea să ne oprim şi să intrăm în amănunte. Noi am fost aşa de fericiţi că Domnul a dat o astfel de confirmare pentru aceste adunări. Este dorinţa inimii noastre ca să fim găsiţi doar în voia lui Dumnezeu, căci chiar în aceste zile se fac aşa de multe şi se prezintă a fi de la Dumnezeu. Noi dorim doar să spunem ce a zis El şi să facem ce doreşte El. Dorinţa noastră este să fim doar o parte a planului Său şi a lucrării Lui în acest timp. „Nici un drum propriu, nici o voinţă proprie, ci decide Tu singur.” 

Domnul descoperă din nou voinţa Lui în poporul Lui, prin Cuvânt şi Duh. El confirmă legământul Lui cu noi, ne vizitează în dragostea Lui şi ne bucură prin prezenţa Lui. Ca şi Avraam, tot aşa recunoaştem şi noi făgăduinţele dumnezeieşti şi credem ce a vorbit Domnul.

În 22.4.1976, Domnul a vorbit către noi prin proorocie: 

„Vezi, aşa vorbeşte Domnul! Poporul Meu, adunat în acest loc. Eu doresc să vorbesc cu voi în acest ceas. Să nu credeţi că Eu sunt doar Cel ce binecuvântează, nu, ca Judecător  m-am arătat Eu de multe ori, iar şi astăzi Eu sunt aici ca Judecător şi privesc înăuntru în inimile voastre, privesc înăuntru în gândurile voastre... Mulţi caută unitatea în lucrurile pământeşti pentru bunăstarea pământească, şi nu ceea ce Eu doresc să dau din Cuvântul Meu, nu ceea ce curăţeşte inimile voastre, nu ceea ce uneşte în dragoste, ci ceea ce uneşte în lucrurile pământeşti. Dar Eu sunt un Dumnezeu care nu sunt interesat în primul rând de bunăstarea voastră pământească, ci Eu sunt interesat ca inimile voastre să fie curăţite şi să primiţi hrană pentru sufletele voastre, şi să vină unitatea Duhului şi nu unitatea firii pământeşti. Aceasta zice Cel Sfânt în mijlocul vostru!...” 

Cine cunoaşte Sfânta Scriptură, ştie de necesitatea unităţii dumnezeieşti în biserica lui Isus Hristos. Ea se poate realiza doar prin Duhul Sfânt, pe un fundament biblic. Oamenii încearcă să zidească unitatea lor proprie într-un mod pământesc-firesc. Chiar mulţi se numesc credincioşi, dar nu au recunoscut ceea ce face Domnul Dumnezeu în acest timp. Însăşi aceia care au primit prin slujba fratelui Branham o claritate şi învăţătură mai adâncă în Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să se lase eliberaţi de toate părerile proprii şi să se supună cu totul sub călăuzirea Duhului Sfânt.

Judecata dumnezeiască, pronunţarea sentinţei începe în casa lui Dumnezeu. Răscumpărătorul este şi Judecătorul. El stă la uşă (Iacov 5,9). Lumina şi dreptatea lui Dumnezeu trebuie să fie descoperite din nou între ai Lui. 

Într-o cântare în limbi, care a fost dată prin Duhul în altă limbă, iar apoi a fost cântată în limba noastră, s-a zis: 

„Mireasa se  pregăteşte acum în podoaba cea mai frumoasă şi strălucitoare. Eu am călăuzit-o din adâncul întunericului nopţii. Eu am călăuzit-o în acest loc, căci şi Cuvântul ceasului se împlineşte în acest loc. Slujitorul Meu este umplut cu Duhul Meu şi cu Cuvânt, iar şi sabia Duhului o conduce mai departe şi mai departe. America nu a recunoscut că Mâna mea s-a întors spre această ţară pentru binecuvântare, de aceea lăsaţi-o ca să meargă aşa.”  

Este foarte important, ca credincioşii să recunoască lucrarea lui Dumnezeu, cuprinşi de Duhul Sfânt şi cu o inimă mulţumitoare să fie o parte din ceea ce face Dumnezeu acum. Noi ştim că America a fost binecuvântată într-un fel deosebit, dar tot aşa ştim că Dumnezeu cheamă afară pe aleşii Lui din toate popoarele, limbile şi naţiunile. Fiecare mesaj dumnezeiesc a ajuns marginile pământului. În 15.1.1963 fratele Branham a zis: „În aceste lucruri am fost reţinut în cei 15 - 16 ani în care eu sunt pe câmpul misionar. Dar acum vine ceasul în care ceva este în pregătire să se întâmple. Mesajul va merge la o altă naţiune, la un alt popor. Eu cred că biserica din America este aproape chemată afară.”  

Dumnezeu face ce doreşte El. În împărăţia Lui nimeni nu poate gândi naţional, dimpotrivă, noi trebuie să fim eliberaţi complet de aceasta. Este vorba ca noi să înţelegem că Dumnezeu are o cale cu ai Săi. El foloseşte poporul, în care găseşte unealta pentru un timp anume, ca să realizeze porunca Lui şi ca să vestească din nou Cuvântul şi voia Lui.

În aceste zile a fost vestit pretutindeni, că Isus Hristos a înviat din morţi. Întrebarea este în drept: „Cui i s-a arătat Domnul, şi unde S-a dovedit ca Cel Înviat şi ca Cel viu? ”  Încă mai este valabil ceea ce scrie: „El umblă în mijlocul celor şapte sfeşnice de aur. Din gura Lui iasă o sabie cu două tăişuri.” Sabia Duhului este Cuvântul lui Dumnezeu. El vorbeşte şi lucrează. El rămâne acelaşi în veşnicie. 

Împărăţia lui Dumnezeu nu constă doar în cuvinte, ci se descoperă prin prezenţa Domnului prin puterea Duhului Sfânt. În Biblie noi citim despre ceea ce s-a întâmplat între apostoli, în biserică, după înviere şi pogorârea Duhului Sfânt. Noi am recunoscut că acelaşi Dumnezeu doreşte să se descopere în acelaşi fel acum în poporul Lui. De aceea după predică avem un timp de rugăciune comună ca să-i dăm Domnului posibilitatea să lucreze în mijlocul nostru aşa cum îi place Lui. Nu este vorba ca să ţinem trează o amintire ce a avut loc acum 2000 de ani, ci ca noi să trăim astăzi acelaşi lucru.

Sunt deja zece ani, unde noi conform poruncii dumnezeieşti predicăm Cuvântul lui Dumnezeu şi împărţim hrana celor înfometaţi duhovniceşte. În mai mult de 20 de ani de urmare a lui Isus, noi am trăit minunatele călăuziri ale Domnului. De la începutul acestei slujbe noi accentuăm că este cel mai important ca să se aibă legătura cu Dumnezeu şi să se aibă parte de lucrarea Duhului Sfânt.

Nu se poate pronunţa destul că adevăraţii credincioşi, fiecare în timpul lor, cred din inimă făgăduinţele Cuvântului lui Dumnezeu şi trăiesc împlinirea acestora. Acum, înainte de a doua venire a lui Hristos, trebuie ca toate proorociile care sunt în această legătură să fie vestite şi văzute în împlinirea lor.

Sub denumirea de „Mesajul timpului de sfârşit” trebuie vestit întregul plan de mântuire a lui Dumnezeu. Mesajul dumnezeiesc este pus din nou pe sfeşnic. Isus Hristos s-a dovedit în orice fel ca fiind Acelaşi. 

În timpul slujbei fratelui Branham, milioane de oameni din toată lumea au fost făcuţi atenţi la deosebita lucrare a lui Dumnezeu. După plecarea lui acasă, în decembrie 1965, mesajul s-a răspândit ca un foc puternic până la capetele pământului. Prin harul lui Dumnezeu şi prin călăuzire noi am avut dreptul să avem parte de aceasta. Conform alegerii prin har şi predestinării, există întotdeauna o rămăşiţă care primeşte cu mulţumire lucrarea lui Dumnezeu. Tot aşa trăim şi noi acum, cum printre oameni este o adevărată foame mare după adevăratul Cuvânt a lui Dumnezeu.

Din diferitele direcţii de credinţă ne scriu oameni care doresc să afle mai mult despre lucrarea lui Dumnezeu din timpul acesta. Unor astfel de oameni nu le este nici un drum prea lung, nici un preţ prea înalt, nici o împrejurare prea grea, pentru a veni şi a auzi Cuvântul lui Dumnezeu. Ei sunt pur şi simplu cuprinşi de Duhul lui Dumnezeu şi doresc să aibă parte de ceea ce face Dumnezeu acum conform Cuvântului Său.

Prin denumirea „Mesajul timpului de sfârşit” nu s-a chemat la viaţă o învăţătură nouă sau o direcţie de credinţă, ci noi doar am accentuat Cuvântul lui Dumnezeu şi am ridicat la suprafaţă lucrurile care se întâmplă acum în timpul sfârşitului. Poporul lui Dumnezeu are dreptul să fie informat despre ceea ce face Domnul acum. Învăţăturile biblice şi îndeosebi descoperirea profetică a Cuvântului, făgăduinţele pentru timpul nostru, au fost puse din nou pe sfeşnic. Adevăraţii credincioşi nu se lasă opriţi înapoi. Ei văd, recunosc şi au voie să trăiască împreună cum lucrarea lui Dumnezeu din aceste zile îşi găseşte finalizarea, şi biserica mireasă va fi desăvârşită. Este adevărat că o chemare puternică trece prin toate popoarele, dar numai aceia care aparţin de poporul lui Dumnezeu se lasă atenţionaţi de Duhul Lui şi ascultă de glasul Lui. Domnul Isus însuşi a zis: „ Oile mele ascultă glasul meu.”  Glasul Lui este glasul Cuvântului Său. Este rugăciunea mea ca însuşi Domnul să vorbească către toţi prin Cuvântul Lui.


Din însărcinarea lui Dumnezeu

Ewald Frank