Svobodná lidová misie

Ježíš Kristus včera, dnes a naveky tentýž jest. Žid.13.8

Jazyk:




Textele următoare din Biblie trebuie să ne arate ambele realităţi: partea divină şi partea omenească a Răscumpărătorului. EL a fost anunţat dinainte în calitatea Lui omenească şi totodată ni se relatează despre El că a fost trimis. Dacă este vorba despre El ca Domnul Dumnezeu, se relatează în continuare, că El însuşi a venit. Ambele sînt corecte şi au sarcina de a justifica atît domeniul omenesc cît şi domeniul dumnezeiesc.

Imediat după căderea în păcat, Domnul a dat prima făgăduinţă despre sămînţa care va veni prin femeie, pentru a zdrobi capul şarpelui. EL i-a zis şarpelui: „ Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcîiul.” (Gen. 3, 15). Faptul că prin sămînţa femeii este prevestit Hristosul, Mesia, o ştie fiecare cititor al Bibliei. De aceea El nu a numit-o pe Maria nici o dată mamă, cum au făcut-o alţii, ci i s-a adresat întotdeauna cu „ femeie” (Ioan 2, 4).

„ Toiagul de domnie nu se va depărta de Iuda, nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, pînă va veni şilo, şi de El vor asculta popoarele. El îşi leagă măgarul de viţă, şi de cel mai bun butuc de viţă mînzul măgăriţei lui.” (Gen. 49, 10+11). „ Saltă de bucurie, fiica Sionului! Strigă de bucurie, fiica Ierusalimului! Iată că Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor, smerit şi călare pe un măgar, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţe.” (Zah. 9, 9). În Matei 21, Marcu 11, Luca 19, Ioan 12, se relatează cum Isus a intrat triumfal ca Împărat în Ierusalim, în Duminica Floriilor, pe mînzul unei măgăriţe, conform făgăduinţei respective. În Apoc. 5, 5 El este descris ca Leul din seminţia lui Iuda.

„ Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un prooroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui, şi el le va spune tot ce-i voi porunci EuŞi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune El în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală.” (Deut. 18, 18-19). În cele patru Evanghelii, Mesia este descris în mod cuprinzător ca Prooroc şi ca Fiul omului. Petru s-a referit, în predica lui din Fap. 3, 22-23, la acest text biblic amintit, în felul următor: „ În adevăr Moise a zis părinţilor noştri: ,Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un proroc ca mine; pe El să-L ascultaţi în tot ce vă va spune Şi oricine nu va asculta de Proorocul acela, va fi nimicit cu desăvîrşire din mijlocul norodului.” Mesia era Proorocul-Dumnezeu, de aceea Cuvîntul Lui este hotărîtor pentru toţi care vor să reziste înaintea lui Dumnezeu, pentru că, prin El, Dumnezeu a vorbit pe pămînt în mod determinant şi a adus la împlinire Cuvîntul profetic vorbit de prooroci.

„ ... ce este omul, ca să Te gîndeşti la el? şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă? L-ai făcut cu puţin mai jos decît Dumnezeu, şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste. I-ai dat stăpînire peste lucrurile mîinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui.” (Ps. 8, 4-6). Concordanţa dintre profeţia Vechiului Testament şi împlinirea noutestamentară este copleşitoare: „ El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe sine însuşi şi a luat chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce. De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult, şi i-a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume; pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pămînt şi de sub pămînt ” (Fil. 2, 6-10).

„ El îmi va zice: ‘ Tu eşti Tatăl meu, Dumnezeul meu şi Stînca mîntuirii mele!’ Iar Eu îl voi face întîiul născut, cel mai înalt dintre împăraţii pămîntului.” (Ps. 89, 26-27). „ Căci pe aceia, pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărît mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel dintîi născut dintre mai mulţi fraţi.” (Rom. 8, 29). „ ...şi cînd duce iarăşi în lume pe Cel întîi născut, zice: ‘ Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine!’ ” (Evrei 1, 6). „ ... în care avem răscumpărarea, prin sîngele Lui, iertarea păcatelor. El este chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel întîi născut, din toată zidirea.” (Col. 1, 14+15). „ Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” (2 Cor. 5, 17). „ ... martorul credincios, cel întîi născut din morţi.” (Apoc. 1, 5).

„ De aceea Domnul însuşi vă va da un semn: Iată fecioara va rămînea însărcinată, va naşte un fiu, şi-i va pune numele Emanuel.” (Isa. 7, 14). „ ‘Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea, este de la Duhul Sfînt. Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.’ Toate aceste lucruri s-au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul.” (Mat. 1, 20-22).

„ Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: ‘Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.’ El va face ca domnia Lui să crească, şi o pace fără sfîrşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va sprijini prin judecată şi neprihănire, de acum şi în veci de veci: iată ce va face rîvna Domnului oştirilor.” (Isa. 9, 6-7).

Copilul care ne-a fost născut, Fiul care ne-a fost dăruit, este numit în acelaşi timp „ Dumnezeu tare” şi „ Părintele veşniciilor” . Ambele părţi ale Răscumpărătorului, cea divină şi cea omenească, trebuiau anunţate dinainte, pentru ca ambele domenii să fie luate în considerare. Prin acelaşi prooroc - Isaia, Dumnezeu a zis: „ Întăriţi mîinile slăbănogite, şi întăriţi genunchii care se clatină. Spuneţi celor slabi de inimă: ‘Fiţi tari, şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru El însuşi va veni, şi vă va mîntui’ ” (Isa. 35, 3-4).

Dumnezeu nu a zis nici o dată că El ar avea lîngă Sine, în ceruri, un Fiu, pe care l-ar trimite. EL însuşi a venit şi ne-a adus mîntuirea în Fiul. Semnul de recunoaştere pentru aceasta urma să fie astfel: „ Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; atunci şchiopul va sări ca un cerb, şi limba mutului va cînta de bucurie.” (Isa. 35, 5-6). Exact ceea ce a fost vestit aici, s-a împlinit în slujba lui Isus Hristos, Domnul nostru: orbii şi-au primit vederea, surzii şi-au primit auzul, şchiopii au umblat, iar muţii şi-au primit graiul (Luca 7, 22)!

În Isaia 40 ni se spune: „ Un glas strigă: ‘Pregătiţi în pustie calea Domnului (Iahveh), neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul (Elohim) nostru!’ Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda: ‘Iată Dumnezeul vostru! Iată Domnul Dumnezeu (Elohim-Iahveh) vine cu putere şi porunceşte cu braţul Lui’ ” (vers. 3, 9, 10). Iahveh al Vechiului Testament este Iahshua (Isus) al Noului Testament. Dumnezeu S-a descoperit ca Tată deasupra noastră, în Fiul printre noi, iar prin Duhul Sfînt S-a descoperit în noi. În felul acesta El îşi adevereşte, ca Răscumpărător faţă de cei răscumpăraţi, propriul Său plan.

Obsah 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32