Viziunea 7000 - informatii globale
/ Ewald Frank
Language: romanian
Other languages
9. TRADIŢII FĂCUTE
Fiecare om se naşte într-o anumită concepţie despre viaţă, şi cei mai mulţi dintre ei rămân în aceasta până la sfârşitul vieţii lor, fără să-şi facă gânduri, cu atât mai puţin să se convingă de corectitudinea sau respectiv de necorectitudinea acesteia. Face parte din prejudecăţile generale, să se rămână credincios tradiţiilor moştenite. Şi mulţi dintre acei care îşi îndeplinesc datoriile lor religioase, vor de fapt să fie lăsaţi în pace cu Dumnezeu. Cauza acestei stări şi evoluţii este, nu în ultimul rând, în religie. Această impresie s-a format, pentru că se rezolvă totul pentru toţi prin funcţionari. De la naştere până la moarte oamenii sunt trataţi cu ritualuri şi ceremonii deşarte, fără să afle vreodată mesajul de mântuire, fără să trăiască personal mântuirea şi fără să găsească pacea lăuntrică.
Marile confesiuni creştine cu structurile lor organizate nu sunt o excepţie. Ele ar trebui să accepte o cercetare asupra lor. O referire deşartă la Hristos, apostoli şi Biblie nu ajută nimănui. Biserici şi biserici libere, până la grupările cele mai mici, folosesc texte biblice care sunt modelate după conceptul lor. Aceasta este apoi numită «Unitatea în diversitate». De fapt creştinismul tradiţional de astăzi nu mai are nimic comun cu biserica primară. Nici biserica romano-catolică nu-şi are originea în Hristos sau în Petru, cum se crede în general, ci ea s-a format ca organizaţie ierarhică şi împărăţie bisericească abia în timpul lui Constantin după Conciliul din 325 d. Hr. în «Imperium Romanum». În anul 380 împăraţii romani Teodosiu şi Graţian au interzis libertatea religioasă generală. Un an mai târziu creştinismul ortodox a fost declarat ca religie de stat. Abia în anul 441, Leo I. s-a bazat pe textul din Mat. 16, 18 şi a vorbit despre o «succesiune apostolică». Acest proces a fost încheiat prin împăratul roman Iustinian (527-565), care i-a făcut pe preoţi funcţionari de stat. De fapt se poate vorbi abia din timpul acesta despre biserica catolică în general.
Aceeaşi Biblie este tălmăcită astăzi în sute de feluri diferite. În locul Cuvântului divin de descoperire sunt puse mereu învăţături noi omeneşti, interpretări, doctrine şi dogme, dar care nu au nici o bază fondată biblic. Nu este aşa, că toţi şi-au ridicat propria lor împărăţie religioasă sub pretextul că este Împărăţia lui Dumnezeu? În ciuda tuturor lucrurilor, totuşi rămâne că Hristos va zidi şi va desăvârşi Biserica Lui proprie în mijlocul lumii bisericilor. Dumnezeu are un plan cu omenirea pe care El îl îndeplineşte. Pentru a-L înţelege, trebuie să ne eliberăm de părerile moştenite şi să ne întoarcem la punctul de plecare, şi anume la Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu nu cere de la nici un om o credinţă oarbă a nopţii şi ceţii. Credinţa adevărată are doi ochi sănătoşi şi două picioare stabile, sănătoase. Ea stă pe fundamentul neclintit al Vechiului şi Noului Testament şi vede în aceasta planul lui Dumnezeu cu omenirea de la început până la sfârşit.
Şi dacă majoritatea celor care caută se mulţumeşte cu atmosfera sărbătorească întreţinută în adunări şi cei mai mulţi rămân, mai mult sau mai puţin, în învăţăturile şi tradiţiile preluate, totuşi cei într-adevăr sinceri se vor consulta cu Scriptura şi vor proceda conform acesteia. Lor le va ajuta Dumnezeu să ajungă în starea Bisericii primare.
Credincioşii adevăraţi biblici vor tinde să corespundă în toate cu Sfânta Scriptură. Pentru ei vor fi valabile numai învăţăturile apostolice despre Dumnezeire, botez, cină, etc. aşa cum au fost la început până la sfârşit. Toţi acei care fac parte de Biserica Domnului vor trăi pe această bază biblică şi vor trăi lucrarea de încheiere a lui Dumnezeu şi desăvârşirea lor pentru ziua lui Isus Hristos care este aproape (Fil. 1, 6).