CUVÂNT ÎNAINTE

În această broşură am încercat să redau cu ajutorul Vechiului şi Noului Testament o prezentare scurtă despre Dumnezeu şi planul Său cu omenirea. Cu această ocazie trebuie să intru mai detaliat în tema Dumnezeirii. Din păcate, la fiecare temă au putut fi amintite numai câteva texte biblice. Cu ajutorul acestora, cititorul are posibilitatea să cerceteze în continuare Sfânta Scriptură, până când i se va dărui, prin Duhul, adevărul şi claritatea necesară.

Majoritatea evreilor n-a recunoscut planul de mântuire al lui Dumnezeu, stabilit în Cuvântul profetic. La fel şi creştinătatea a pierdut în general cunoştinţa despre acesta. Atunci când creştinismul a devenit o religie recunoscută, din secolul al treilea, a avut loc o depărtare de temelia pusă de apostolii care fuseseră evrei. De fapt creştinii îi învinuiau pe iudei că L-ar fi ucis pe Mesia, Răscumpărătorul lor, fără a-şi da seama că lucrul acesta era o parte din planul lui Dumnezeu. Evreii la rândul lor se opuneau creştinării forţate. Prin despărţirea creştinilor de iudei, cei dintâi s-au distanţat totodată de Vechiul Testament şi au părăsit astfel temelia propriu-zisă a credinţei, aşezată de proroci. Cunoştinţa că Noul Testament nu poate fi înţeles fără Vechiul Testament, şi nici despărţit de acesta, se pierduse. Astfel s-a ajuns la o teologie fără fundament, dezlipită de Cuvântul lui Dumnezeu, cu care mai avem de-a face şi astăzi în confesiunile creştine din întreaga lume.

Aceasta nu se mai poate accepta în continuare. Orice căutător sincer al adevărului are dreptul să afle ce spune Dumnezeu în Cuvântul Său. Domnul Isus s-a referit în toate învăţăturile şi lucrările Sale la Vechiul Testament, deschizând ucenicilor Săi mintea pentru Scripturi. La fel şi apostolii, s-au referit exclusiv la Vechiul Testament. Ca să-L înţelegem pe Dumnezeu şi planul Său, trebuie să trecem peste podul profeţiei de la Vechiul la Noul Testament.

Cine scrie despre Dumnezeu atinge într-adevăr un „punct fierbinte”, căci este cunoscut în general cât de diferit este înţeles şi prezentat Dumnezeu. Unii cred că Dumnezeu este o singură persoană, alţii cred că ar fi două, iar alţii că El ar consta din trei persoane. Despre toate celelalte închipuiri în legătură cu El, nu vrem să discutăm aici. Imaginile pe care le vom prezenta ne arată clar cât de omeneşti sunt părerile despre Dumnezeu.

Pe vremea prorocilor şi apostolilor, nu au existat ipoteze despre Dumnezeu. Este o foarte mare deosebire între descoperire şi o ipoteză (o teorie). Abia atunci când a fost părăsit fundamentul biblic dându-se prioritate gândurilor omeneşti, s-a pierdut călăuzirea Duhului Sfânt. Piatra de poticnire a fost şi mai este şi astăzi HRISTOS. Unitarienii cred într-un singur Dumnezeu, dar resping Dumnezeirea lui Isus Hristos. De partea opusă este învăţătura trinităţii care-L vede pe Dumnezeu în trei persoane. Din păcate după Reformă, personalităţile cunoscute ale acesteia nu au intrat adânc în această temă. Până în timpul nostru, fiecare confesiune a preluat închipuirile tradiţionale dar nebiblice. Cât de importantă a devenit cunoştinţa unora despre Dumnezeu, se vede prin cât de mult o apără fiecare.

Pentru o înţelegere mai bună a sensului original, am folosit de câteva ori cuvintele ebraice ELOHIM, YAHWEH şi YAHSHUA. Numele au exprimat întotdeauna înţelesul. Desigur, claritatea nu vine din ebraică sau greacă, ci numai prin Duhul care i-a inspirat pe proroci şi pe apostoli. Numai aşa vom putea să vedem şi noi ceea ce au văzut ei, vom auzi ce au auzit ei, şi vom putea să înţelegem cum au înţeles ei.

Fiecare poate să avertizeze: „Cercetaţi duhurile!” şi să se refere la alţii. Însă toţi trebuie s-o ia în considerare personal. Trebuie dată tuturor posibilitatea de a compara învăţăturile moştenite, tradiţionale, cu Cuvântul. Fără ca vestitorii şi ascultătorii să-şi dea seama, sunt predicate tâlcuiri despre Cuvântul lui Dumnezeu, dar nu Cuvântul ori­ginal. Bărbaţii trimişi şi însărcinaţi de Dumnezeu ne-au adus Cuvântul; teologii sunt răspunzători de toate tâlcuirile existente.

În nici un caz nu vrem să jignim pe cineva prin prezentarea aceasta. Este vorba despre mai mult, şi anume de a sluji Bisericii Dumnezeului celui viu. Dorinţa mea este să slujesc şi să fiu de ajutor Bisericii Dumnezeului celui viu.

Fie ca toţi cititorii să fie binecuvântaţi din belşug.

Krefeld, aprilie 1986

Autorul