Preaiubiţi fraţi şi surori în Hristos, vă vorbesc din Centrul Internaţional de Misiune din Krefeld, Germania. Dorim să aveţi un timp foarte, foarte deosebit cu Domnul şi, de asemenea, descoperire divină şi înţelegerea sfântului Său Cuvânt. 

După cum vă daţi seama, trăim într-un timp foarte important din istoria omenirii şi, de asemenea, din istoria Bisericii nou testamentare. Noi suntem generaţia care vede împlinite toate lucrurile despre care au vorbit Domnul şi apostolii. În mod deosebit, cu referire la marea însărcinare dată de Domnul în vremea noastră. Mă gândesc acum la 11 iunie 1933, când din norul acela supranatural i-au fost adresate lui William Branham cuvintele: „Aşa cum a fost trimis Ioan Botezătorul ca să premeargă prima venire a lui Hristos, tu eşti trimis cu mesajul care va premerge cea de-a doua venire”. 

Noi tocmai am avut adunări minunate, la care au participat peste o mie de persoane, din exact douăzeci de ţări. De asemenea, cei care ni s-au alăturat pe Internet, din lumea întreagă, au fost peste o mie. 

Preaiubiţii mei fraţi şi surori în Hristos, acesta este timpul lui Dumnezeu când poporul lui Dumnezeu să cerceteze Cuvântul, promisiunile şi să se alinieze la Cuvântul şi voia lui Dumnezeu, având în vedere apropiata revenire a Domnului nostru. 

Referitor la scrisoarea circulară din martie, mulţi au sunat şi şi-au exprimat dorinţa de a fi pregătiţi când Domnul se întoarce ca Mire. Noi am arătat din Matei 25 că toate fecioarele au auzit mesajul, ultima chemare, şi-au luat candelele, au ieşit în întâmpinarea Mirelui, apoi [a avut loc] marea dezamăgire pentru jumătate din cele ce auziseră, crezuseră, se pregătiseră – se crezuseră pregătite, dar nu erau; şi ele n-au fost înţelepte, ci nechibzuite. Ce s-a întâmplat? Ele erau fecioare, ele au auzit ultimul mesaj, au crezut în revenirea Mirelui şi, totuşi, n-au fost gata şi au stat înaintea uşii închise. Acesta este un fapt care, în curând, va fi de domeniul trecutului. 

De obicei le spun celor ce vin de departe şi de aproape ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, că eu cred că fecioarele înţelepte rămân în Cuvântul şi voia lui Dumnezeu, că ele nu vor răstălmăci nicio afirmaţie făcută de fratele Branham, ele nu-şi vor prezenta propria lor părere despre Apocalipsa 10, despre cele şapte tunete, despre una sau despre alta. Ele vor crede mesajul care trebuie să [ne] întoarcă la început; este un mesaj de reaşezare, care [ne] readuce la [starea] în care a fost Biserica nou testamentară la început – cu toate slujbele, toate darurile Duhului Sfânt, Trupul lui Hristos care să funcţioneze din nou, prin harul lui Dumnezeu. 

Acum poate că înţelegeţi răspunderea mea... 

Doar câteva gânduri despre ultima mea călătorie din martie. A fost pur şi simplu minunat să fiu în Venezuela, să văd ce face Dumnezeu, apoi, desigur, foarte deosebit pentru mine a fost timpul [petrecut] în Lima, Peru. Aş dori să-i mulţumesc preaiubitului nostru frate Joe, preaiubitului nostru frate Pedro, pentru slujbă şi pentru ceea ce se petrece - un număr aşa de mare a venit ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu. De asemenea, interviul şi scurtul mesaj de la postul de televiziune... Preaiubiţi fraţi şi surori, Dumnezeu să vă binecuvânteze într-un mod puternic. 

Apoi, de asemenea, în Cuba, unde Domnul a deschis uşile şi inimile oamenilor, ca să primească Cuvântul, mesajul ceasului. Apoi din Cuba la Toronto, la Montreal şi înapoi - exact patruzeci şi două de ore de zbor, patruzeci şi două de ore în văzduh. Dar prin harul lui Dumnezeu, privesc în urmă şi cred că Cuvântul va împlini scopul pentru care a fost trimis. 

Acum, poziţia mea înaintea lui Dumnezeu este clară: eu n-a trebuit să schimb o singură predică, o singură învăţătură, niciodată în ultimii peste cincizeci de ani. Am predicat, sau am învăţat, sau am spus vreun lucru pe care a trebuit să-l retrag? Pentru că eu spun doar ceea ce pot să predic şi să spun din Cuvântul lui Dumnezeu. 

În acelaşi timp, trebuie să spun, în mod deosebit tuturor fraţilor care slujesc [cu Cuvântul]: de ce răstălmăciţi Scripturile? De ce aşezaţi greşit afirmaţiile fratelui Branham? De ce vă alegeţi numai afirmaţii care se potrivesc în programul vostru şi lăsaţi laoparte restul? De ce? De ce nu lăsaţi fiecare predică aşa cum a fost predicată? N-ar fi fost nicio neînţelegere dacă fiecare predică ar fi fost lăsată aşa cum a fost predicată! Dar „experţii”, aceia care s-au crezut „învăţătorii mesajului”... Cine v-a chemat? Când aţi fost însărcinaţi? 

Fratele meu preaiubit, dacă tu crezi că în Împărăţia lui Dumnezeu fiecare poate să facă ce doreşte, greşeşti! Pentru a avea o slujbă în Trupul lui Hristos şi în Împărăţia lui Dumnezeu, ai nevoie de o chemare divină, de o însărcinare divină!

Închipuiţi-vă o clipă că apostolul Pavel n-ar fi primit o însărcinare divină directă: care ar [mai] fi fost autoritatea lui? Autoritatea se afla în chemarea, în însărcinarea pe care a primit-o! Ce ar fi avut de spus William Branham, dacă n-ar fi putut să arate spre 1933, spre 1946, spre 1963, dacă n-ar fi putut să arate spre lucrurile supranaturale care se întâmplau în slujba lui? Care ar [mai] fi fost autoritatea lui sau de unde ar [mai] fi venit aceasta? Eu, fratele Frank, aş avea vreo autoritate dacă nu aş putea privi în urmă la vremea când l-am întâlnit pe fratele Branham personal? A fost, de asemenea, în iunie 1958, când fratele Branham a spus: „Frate Frank, tu te vei întoarce în Germania cu mesajul acesta”. Dacă n-aş putea să arăt spre un 2 aprilie 1962, dacă n-aş putea să arăt spre 3 decembrie 1962 şi spre celelalte cazuri când am auzit glasul audibil al Domnului, [lucru] confirmat de către profetul William Branham... 

Preaiubiţii mei fraţi, acesta este timpul lui Dumnezeu pentru poporul lui Dumnezeu! Dacă nu aveţi o chemare divină directă, ar trebui să vă orientaţi prin harul lui Dumnezeu şi să vă întoarceţi. Şi atunci, Mesajul şi Sfânta Scriptură vor fi acelaşi lucru, veţi aşeza în Scriptură tot ceea ce a spus fratele Branham. Atunci nu veţi mai avea două lucruri, ci unul singur. William Branham n-a venit să ne îndepărteze de Cuvânt şi să înceapă o nouă religie. William Branham a venit dintr-o însărcinare divină, [ca] un profet promis [în Scriptură], ca să ne readucă de la toate răstălmăcirile şi denominaţiile, înapoi la sfântul Cuvânt al lui Dumnezeu, care este singura autoritate! 

Ar trebui să spun mult mai multe [lucruri] şi le voi spune la vremea potrivită! REVENIREA DOMNULUI NOSTRU ESTE FOARTE, FOARTE APROAPE! ACESTA ESTE TIMPUL ÎN CARE NOI SĂ NE PREGĂTIM!

Şi după cum am amintit Matei 25: decideţi pentru voi înşivă, dacă sunteţi fecioare înţelepte, care rămân în Cuvântul şi în voia lui Dumnezeu sau dacă sunteţi nechibzuite, ademenite de orice învăţătură străină. Eva a fost amăgită! Un singur cuvânt a fost suficient! Un singur cuvânt! Şi fratele Branham a subliniat acest lucru de multe ori: doar un singur cuvânt a fost adăugat şi s-a schimbat totul! Un singur cuvânt adăugat la Cuvântul lui Dumnezeu... FRAŢILOR, SUNTEŢI ÎN PERICOL! IAR DACĂ VOI SUNTEŢI AMĂGIŢI, VOI ÎI AMĂGIŢI PE OAMENI! Vă rog, întoarceţi-vă la Cuvântul lui Dumnezeu! Respectaţi slujbele puse de Dumnezeu în Trupul lui Hristos. 

Acesta este timpul lui Dumnezeu, pentru poporul lui Dumnezeu. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să fie cu voi, în Numele sfânt al lui Isus! Amin!