Iubiţi fraţi şi surori, vă vorbesc din Centrul Internaţional de Misiune din Krefeld, Germania. Avem în urma noastră un sfârşit de săptămână minunat. Sute de persoane au participat la adunări, din toată Europa - oamenii au venit să asculte Cuvântul lui Dumnezeu, predicile au fost traduse în 12 limbi şi toţi, indiferent de poziţia lor geografică de pe Glob, au putut asculta în direct ceea ce am vorbit noi în Numele Domnului.

Am vorbit, de asemenea, despre călătoria noastră în 4 ţări din Africa de vest, avem o mică broşură cu câteva fotografii ale adunărilor pe care le-am avut în Togo, Ciad, Burkina Faso şi Nigeria. Fratele Tati din Bruxelles a fost traducătorul meu din limba engleză în franceză. Avem în urmă evenimente extraordinare, chiar o minune pe care a făcut-o Domnul. S-a întâmplat în Togo: zborul către Burkina Faso a fost anulat, noi eram la aeroport pregătiţi să urcăm şi chiar atunci s-a anulat zborul şi noi am fost forţaţi să zburăm direct în Nigeria, fără a ne mai putea urma planificarea. Desigur că am fost foarte trişti - mie îmi place să-mi ţin promisiunile. Dar aceste lucruri nu erau în mâinile mele - le-am încredinţat în mâinile lui Dumnezeu. I-am chemat pe fraţii noştri acolo ca să le spunem că nu mai putem veni şi să le ceară scuze celor care s-au adunat ca să asculte Cuvântul lui Dumnezeu. Dar exact după decolare, nu ştiu cât să fi trecut - 40-45 minute - s-a anunţat că trebuie să aterizăm în Burkina Faso, în drumul nostru spre Nigeria. Aceasta a fost posibilitatea noastră, prin intervenţia lui Dumnezeu, ca să ţinem adunările aşa cum au fost programate iniţial. A fost o minune directă din partea lui Dumnezeu, mâna Celui Atotputernic ne-a ajutat să ne ţinem promisiunea şi să avem nişte adunări deosebite; au venit şi jurnalişti care să relateze despre adunări şi despre vizita noastră în ţară, chiar şi de la radio/TV.

Privesc în urmă la aceşti mulţi ani în care Dumnezeu a binecuvântat în 155 de ţări - este ceva ce nu s-a mai întâmplat înainte pe pământ. Faptul că Domnul nostru a spus: „ Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul ”, este un lucru, dar este altceva să trăieşti acum şi să experimentezi cum se împlineşte acest cuvânt al Domnului nostru, evanghelia originală a lui Isus Hristos care cuprinde toate făgăduinţele, toate cuvintele lui Dumnezeu. Sincer, o putem numi evanghelia deplină. Avem chiar şi cuvântul făgăduit pentru acest timp din Maleahi 4, unde Domnul nostru a spus: ” Iată, vă voi trimite pe prorocul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată ” .

Şi daţi-mi voie s-o spun direct: dacă nu primiţi această făgăduinţă, dacă n-o credeţi, atunci în primul rând nu mai aveţi o evanghelie deplină, nu mai aveţi planul deplin de mântuire şi dacă nu credeţi făgăduinţa pentru acest timp, înaintea revenirii lui Hristos, atunci Domnul Dumnezeu nu vă poate descoperi vreo făgăduinţă - decât dacă, mai întâi, o credeţi. Dumnezeu nici măcar nu vă va vorbi, dacă nu credeţi ceea ce a spus El. PUNCT. Puteţi merge mai departe pe căile voastre proprii!

În sfârşitul de săptămână trecut tocmai am citit din pecetea a şaptea. Eu - şi fiecare copil autentic al lui Dumnezeu crede că William Branham a fost prorocul făgăduit pentru timpul nostru. Am avut prioritatea să-l cunosc pe acest bărbat al lui Dumnezeu vreme de 10 ani. Eu am văzut şi am auzit ceea ce a lucrat Dumnezeu în vremea noastră. Nu există cineva pe pământ care să-mi ia acest lucru. Pot să spun ca apostolul Ioan: „ ce am văzut cu ochii mei şi ce am auzit cu urechile mele, aceasta împărtăşesc cu voi ” . Şi aceste lucruri se referă întotdeauna la Cuvântul vieţii, în legătură cu planul de mântuire. De aceea, eu cred în toate trăirile supranaturale relatate în Vechiul şi în Noul Testament. Eu cred că îngerul Gabriel a venit la Zaharia - Luca 1. Eu cred că îngerul Gabriel a venit la Maria. Eu cred fiecare trăire supranaturală relatată în Biblie. Eu cred că îngerul Gabriel a venit la Daniel - cred toate aceste relatări.

Fraţi şi surori, daţi-mi voie să spun în dragoste: dacă aş şti numai ceea ce a făcut Dumnezeu în Vechiul Testament sau acum 2000 de ani la începutul Noului Testament, oare de ce v-aş mai vorbi, dacă n-aş cunoaşte Cuvântul făgăduit de Dumnezeu pentru vremea noastră, dacă nu v-aş putea împărtăşi ceea ce lucrează Dumnezeu acum, conform Cuvântului Său? De ce să-mi pierd timpul meu şi pe al vostru? Eu nu sunt aici ca să vă irosesc timpul şi sper că nici voi nu sunteţi aici ca să-l irosiţi pe al meu. Acesta este timpul lui Dumnezeu pentru poporul lui Dumnezeu.

Doar câteva observaţii făcute de fratele Branham în 24 martie 1963, când a predicat despre a şaptea pecete. El a citit Deuteronom 29 de la v.16, arătând cum a lucrat Dumnezeu cu Israelul. Apoi a citit din 1 Împăraţi 12.25-30, arătând cum Ieroboam s-a despărţit de Iuda şi n-a vrut ca grupul său să meargă la Ierusalim, ci au mers în munţi şi şi-au făcut propriile locuri de închinare - unul la Dan şi altul la Efraim. Fratele Branham subliniază, apoi, faptul că aceste două seminţii care au practicat idolatria, nu mai sunt amintite în Apocalipsa 7 - nu se regăsesc printre cei 144.000. Dumnezeu a trebuit să-Şi ţină Cuvântul Său. Nu poţi să fii şi în idolatrie şi în Cartea Vieţii în acelaşi timp.

Fraţi şi surori, aceste lucruri sunt foarte serioase în vremea noastră. Cine se desparte de adevăratul Cuvânt al lui Dumnezeu şi are propriul program, propriile locuri de închinare, cine hotărăşte singur ce să facă, să ştie că nu poţi face ce vrei şi să ajungi în slavă.

Dacă vă întoarceţi la început, când copiii lui Israel au fost chemaţi din Egipt, Moise fusese pe munte 40 de zile şi între timp Aaron a făcut un viţel de aur spunând „ acesta este Dumnezeul vostru ” . Închipuiţi-vă: să compari pe Dumnezeul cel veşnic cu un viţel de aur şi să spui „ acesta este Dumnezeul vostru, copii ai lui Israel ” . Poţi dansa şi să ai adunări carismatice - „ acesta este Dumnezeul vostru ” . Un viţel de aur făcut de mâna omului, să fie comparat cu Dumnezeul Atotputernic!? Apoi în Dan şi în Efraim, Ieroboam depăşeşte acest lucru, a făcut chiar doi viţei, ca fiecare seminţie să se poată închina la propriul viţel. Apoi fratele Branham vine la Apocalipsa 2.14, 20 - vorbeşte despre Balaam şi Izabela.

Vă spun, trebuie să scriu o epistolă, ca să arăt poporului lui Dumnezeu vremea în care trăim. Oricine se desparte de Cuvântul ieşit din Ierusalim, oricine se desparte de adevărata învăţătură apostolică făcându-şi propriile altare, cu proprii pastori[se încadrează în tabloul descris mai sus - n.tr.] Venirea Domnului este atât de aproape - atât de aproape. Vă rog să nu îndrăzniţi să faceţi ce vreţi.

Iubiţi fraţi, datorită responsabilităţii directe pe care o am înaintea lui Dumnezeu, trebuie să împărtăşesc cu voi aceste lucruri. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să fie cu voi, în Numele sfânt al lui Isus. Amin.