[FRATELE ALFRED BORG: Fapte 8:4-8: „Cei ce se împrăştiaseră mergeau din loc în loc şi propovăduiau Cuvântul. Filip s-a coborât în cetatea Samariei şi le-a propovăduit pe Hristos. Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea. Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi. Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta”. [...].

FRATELE SCHMIDT: Ne ridicăm și mulțumim Domnului pentru har. 

O, Dumnezeule mare, venim împreună în prezenţa Ta. Îţi mulţumim pentru Cuvântul harului Tău, pentru relatarea pe care ne-ai lăsat-o. Căci nu doar în trecut Tu ai fost Dumnezeul care făcut semne şi minuni, ci Tu şi astăzi eşti acelaşi. Îţi mulţumim fiindcă eşti Cel atotputernic şi Singurul Dumnezeu adevărat. Tu ai trimis pe trimişii Tăi să semene sămânţa bună, ca ea să încolţească şi să rodească. Dăruieşte-ne harul Tău să lăudăm Numele Tău sfânt. O, Dumnezeule ceresc, Tu ai făgăduit că din noi vor curge nişte râuri de apă vie. Binecuvântează poporul Tău de pretutindeni, pe tot pământul, o, Doamne, pe toţi aceia care sunt în legătură directă. Îţi mulţumim că ne dăruieşti harul Tău ca să fim în acest loc, Îţi mulţumim că în lumea aceasta Tu ai pregătit un loc de odihnă pentru toţi aceia care cred şi ne astâmperi nevoile noastre; Tu îi binecuvântezi pe toţi şi ne dăruieşti pacea Ta. Îţi mulţumim. Te rog binecuvântează şi în dimineaţa aceasta buzele prin care vei vorbi. Şi noi ştim că Tu vei vorbi, căci Cuvântul Tău este adevărul şi adevărul ne eliberează. Îţi mulţumim pentru tot în scumpul Tău Nume al lui Isus Hristos. Amin.

Să cântăm „Numai să crezi”…]

FRATELE FRANK: Amin. Luați loc. Noi putem să ne încredem deplin în Domnul. Aşa cum am şi citit, acolo unde a fost vestit Cuvântul, acolo Dumnezeu l-a şi dovedit; aşa este scris şi în Marcu 16:20: „Domnul lucra împreună cu ei şi întărea Cuvântul prin semnele care-l însoţeau”.

Dacă ne gândim la ce s-a întâmplat prin slujba fratelui Branham, în vremea noastră… şi atunci omul lui Dumnezeu a zis: „Ceea ce a făcut Dumnezeu prin slujba mesagerului, El va face şi prin Biserica care a  primit mesajul şi l-a crezut”. Atunci nu mai este un sistem cu un bărbat, ci tot Trupul este inclus şi diferitele slujbe şi daruri se vor descoperi. Noi suntem mulţumitori din toată inima.

Dacă va vrea Dumnezeu, în primul sfârşit de săptămână din aprilie vom sărbători patruzeci de ani de la zidirea acestei clădiri pe care am dedicat-o Domnului şi am pus-o într-un mod conştient în slujba Domnului. Sunt unii în mijlocul nostru, puţini, care au trăit personal acest lucru. Mă gândesc la diferitele perioade în care Dumnezeu a fost îndurător şi a condus totul de la început. Noi putem spune că lucrarea lui Dumnezeu i-a fost încredinţată Lui şi El are grijă de tot şi nu întârzie niciodată.

Ieri am amintit, scurt, câte mile de zbor am parcurs în ultimii douăzeci de ani. Şi dacă ne gândim la întreaga perioadă de cincizeci de ani şi includem şi celelalte călătorii, suma milelor de zbor este şi mai mare; şi dacă socotim călătoriile în cadrul ţărilor, cu autobuze, cu taxiul şi pe jos, eu pot spune cu o conştiinţă bună: nu doar jumătate din viaţa mea am pus-o în slujba Domnului, ci toată viaţa mea am dedicat-o Domnului. În urmă cu şaizeci şi doi de ani am predicat Cuvântul Domnului şi timp de cincizeci şi doi de ani am predicat mesajul timpului de sfârşit şi cum spuneam, de acum patruzeci de ani avem Centrul de Misiune de aici. 

Dacă mă gândesc la cum au fost începuturile; aici este fratele Alfred Borg care împreună cu scumpa lui soţie, sora noastră Anita Borg, a fost aici în subsol şi într-un mod rudimentar cu aparatura care era atunci la dispoziţie au tipărit primele scrisori circulare și au făcut ce mai trebuia făcut. Şi dacă ne gândim astăzi cum a condus Dumnezeu totul într-un mod atât de minunat, în toate limbile. Dacă ne gândim la traducătorii noştri care traduc în cele douăsprezece cabine, în douăsprezece limbi; dacă ne gândim la toţi fraţii şi toate surorile care au parte de această lucrare, ca mesajul să fie dat mai departe în diferite limbi şi naţiuni...

Eu am amintit deja aseară, că fratele nostru din Iran a mărturisit ce se întâmplă acolo. Unde este fratele nostru din Iran? Te rog, ridică-te în picioare. Dumnezeu să te binecuvânteze în mijlocul nostru. Săptămâna viitoare pleacă în Turcia şi în Iran. Noi îi transmitem saluturi din toată inima noastră. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu credincios şi El cheamă din toate popoarele, limbile şi naţiunile. Fratele nostru mai are ceva probleme cu limba engleză şi limba germană, dar ştie bine limba persană. Este necesar ca, pe plan internaţional, să vorbeşti limbile care sunt cunoscute în toată lumea; numai aşa se poate da mai departe ceea ce ne-a încredinţat Domnul.

De asemenea şi astăzi transmitem multe saluturi. Poate, niciunul din noi nu poate înţelege ce înseamnă pentru oameni să asculte Cuvântul lui Dumnezeu şi să trăiască totul. Saluturi [...]. 

Înainte să intrăm în privirea Cuvântului doresc să citesc ceea ce a spus Jan Hus ca ultime cuvinte ale sale pe care le-a scris cu litere mari. Înainte să fie ars pe acel rug în Konstanz, Jan Hus a scris cu litere mari:

Caută Adevărul!

Ascultă Adevărul!

Învaţă Adevărul!

Iubeşte Adevărul!

Spune Adevărul!

Respectă Adevărul!

Apără adevărul până la moarte!

Haideţi să ne ridicăm în picioare pentru rugăciune. [Se roagă un frate, se cântă cântarea „Tu meriţi” (...)]. Amin.

Repetăm încă o dată aceste cuvinte minunate:

Caută Adevărul!

Ascultă Adevărul!

Învaţă Adevărul!

Iubeşte Adevărul!

Spune Adevărul!

Respectă şi trăieşte Adevărul!

Apără adevărul până la moarte!

Lăudat şi binecuvântat să fie Domnul nostru, care a zis: „Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face slobozi” [Ioan 8:32]. Într-adevăr, noi trăim într-un timp când minciuna triumfă în toată lumea, dar adevărul este rar şi îl găseşti doar în mijlocul credincioşilor adevăraţi. Dacă ne gândim la tot ce se întâmplă în jurul nostru, atunci ce să spunem? Noi repetăm doar ceea ce a spus deja Domnul nostru: „Dacă vedeţi aceste lucruri întâmplându-se, atunci ridicaţi-vă capetele fiindcă ştiţi că răscumpărarea voastră este aproape”.

Am amintit recent că tema cea mai importantă pe plan mondial este unificarea marilor biserici. Şi în ţara noastră, ţara unde a avut loc Reforma… Aici avem un titlu mare. Protestaţii spun: „Aceste cuvinte ale papei sunt evanghelice”. Dacă citim aceste crezuri şi declaraţii: „Noi trebuie să fim una, dar încă nu suntem”; apoi vine şi necesitatea: „Ecumenia acum. Când, dacă nu astăzi?”. Şi vedem că rana trebuie să se vindece, rana care a fost făcută prin sabia Reformei. Cuvântul lui Dumnezeu este sabia Duhului. Şi dacă în Apocalipsa este scris că această rană s-a vindecat şi toţi se unifică din nou sub mantaua babiloniană… 

Din ultima declaraţie a papei, doar câteva rânduri; toţi pot s-o citească pe internet. „Conciliul al III-lea din Vatican a început astăzi cu declaraţia lui Francisc: «Catolicismul este o religie modernă şi înţeleaptă...»”. Nu poţi citi mai departe lucrurile acestea. „Adevărul nu este absolut şi nu este săpat pe table de piatră”. Dar pentru noi Adevărul este absolut; şi acest Adevăr nu este scris doar în Scriptură, ci chiar a fost scris în inimile noastre. După aceea urmează afirmaţia: „Aşa cum vedem fabula cu Adam şi Eva, vedem și iadul ca pe un fel de tablou literar”. Adam și Eva, o fabulă? Ispitirea omului a fost cea mai tristă realitate din Eden. Când omul a fost despărţit de Dumnezeu şi dat în mâna morţii, acestea nu sunt fabule şi nici basme, ci este o realitate tristă. La fel, răscumpărarea este o realitate divină. Domnul, care l-a făcut pe om pasibil de cădere, a ştiut că omul se va decide greşit şi de aceea El însuşi a venit în trup şi a înfăptuit răscumpărarea aici, pe pământ. De aceea este scris în 1 Corinteni 15: „După cum toţi mor în Adam, tot aşa, toţi vor învia în Hristos”.

Mai departe, în declaraţia aceasta este scris: „Biserica noastră este destul de mare pentru toţi, pentru homosexuali, pentru heterosexuali; pentru toţi este loc, pentru conservatori, pentru liberali, pentru comunişti. Toţi sunt bine veniţi; noi suntem deschişi pentru toţi”. Aşa este situaţia. Toţi ascultă această chemare şi toţi trebuie să fie incluşi în această unificare politico-religioasă.

Dar înainte ca aceasta să ajungă la sfârşit, trebuie să aibă loc chemarea afară: „Voi poporul Meu ieşiţi afară. Despărţiţi-vă de ei şi nu vă atingeţi de nimic necurat. Atunci Eu vă voi primi şi voi Îmi veţi fi fiii şi fiicele Mele”.

În această lume se întâmplă multe lucruri. Apoi, este un titlu foarte mare: „Revoluţia globală sexuală”. Acum chiar şi la şcoală să se înveţe despre homosexualitate ş.a.m.d? Un om trebuie să-şi închipuie odată lucrurile acestea, „chiar căsnicia normală trebuie să fie desfăcută; fiecare trebuie să decidă cum doreşte să trăiască”. Dar Dumnezeu a instituit căsnicia, a instituit familia. Ne gândim la faptul când bunicul, bunica, mama şi tatăl trăiau împreună sub același acoperiș cu copiii şi nepoţii. Ce s-a întâmplat după Primul Război Mondial? Ce s-a întâmplat după cel de-al Doilea Război Mondial? Oamenii au decăzut şi s-au îndepărtat de Dumnezeu. Şi de aceea noi spunem de fiecare dată din toată inima noastră şi-I mulţumim lui Dumnezeu fiindcă El ne-a dat o privire clară şi putem vedea această minciună lumească. Atâta minciună câtă există astăzi nu a mai existat niciodată pe pământ. 

Şi dacă am citi celelalte articole, cum aceşti doi papi, actualul și fostul, discută unul cu celălalt şi cancelarul Germaniei întreabă: „Cum vă simţiţi după ce aţi primit infailibilitatea?” Infailibilitate? Unul Singur este etern infailibil şi acesta este Dumnezeu. Aici [este arătat] cum papa sărută moaştele lui Petru – acesta este un cult idolatru şi n-are nimic de-a face cu Dumnezeu; vedem aceste lucruri şi toată omenirea este uimită. Noi auzim Cuvântul ceasului prezent şi suntem mulţumitori că mai există oameni pe acest pământ care nu au fost atraşi în această rătăcire, ci sunt chemaţi afară. Acesta este harul de nedescris al Dumnezeului nostru, pe care noi l-am primit.

În legătură cu versetele citite aseară doresc să mai citesc unele versete. Începem cu Apocalipsa 19 unde este scris că „Mireasa Lui s-a pregătit”. Noi nu observăm doar ceea ce se întâmplă în Israel, cu toate că şi acest lucru este important. Domnul John Kerry a spus că până în decembrie toate negocierile cu palestinienii şi cu toţi ceilalţi trebuie să fie gata. Atunci noi ştim și ce se va întâmpla la sfârşit. Ei vor semna tratatul cu Vaticanul și cu toți aceia care deja l-au semnat. Nu vom intra în mai multe detalii. Este vorba despre Biserică, despre Mireasa Mielului din acest timp.

În Apocalipsa 19 citim începând cu vers. 7: „Să ne bucurăm, să ne veselim şi să-I dăm slavă! Căci a venit nunta Mielului; soţia Lui s-a pregătit! Şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat. (Inul subţire reprezintă faptele neprihănite ale sfinţilor.) Apoi mi-a zis: «Scrie: «Ferice de cei chemaţi la ospăţul nunţii Mielului!» Apoi mi-a zis: «Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!»”. Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt adevărate şi doar Dumnezeu este adevărat şi orice om este un mincinos. Cine nu spune ceea ce a spus Dumnezeu şi ceea ce este scris în Cuvântul lui Dumnezeu acela încă mai minte. Doar cine a recunoscut adevărul şi cine a fost pătruns de adevăr şi a fost hotărât ca să creadă adevărul doar acela va fi pătruns de acest adevăr şi nu va încheia niciun fel de compromis şi nu va crede niciun fel de basme. Ci credinţa noastră va fi în toate punctele aşa cum este scris în Scriptură.

Citim şi alte versete biblice, în special Matei 24; în acest capitol a fost spus totul despre timpul sfârşitului, ce se va întâmpla şi se şi întâmplă în faţa ochilor noştri. Aşa cum a amintit deseori, mai întâi citim vers. 14: „Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul”. Mai înainte, în Matei 24:4, Domnul a spus: „Drept răspuns, Isus le-a zis: «Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva»”. Înşelăciunea este împodobită cu multe versete biblice, astfel încât doar aceia care sunt născuţi din Cuvântul adevărului şi prin Duhul Sfânt la o nădejde vie, doar aceia vor cunoaşte această înşelăciune, se vor feri de ea şi vor fi sfinţiţi în Adevăr. Apoi putem citi avertizarea din Matei 24:24: „Căci se vor scula hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi”. Apoi urmează o expresie puternică a Domnului nostru: „Iată că v-am spus mai dinainte” (v. 25), „Eu v-am spus-o dinainte”. Deci dacă va sosi acest timp, noi, cei ce credem, o putem recunoaşte. Noi credem că Domnul face semne şi minuni, dar nu alergăm după ele; pentru noi Cuvântul lui Dumnezeu este Alfa şi Omega şi credem că Dumnezeu Îşi confirmă Cuvântul Lui.

Fără să judecăm pe cineva, ce se întâmplă cu toţi evangheliştii de la TV, cu toate personalităţile carismatice? Împreună cu fratele Menard am fost cel puţin în patru adunări de acest fel, în America de Sud, în Taipei şi în alt loc. Toţi demonstrează puterea şi toţi vorbesc despre semne şi minuni şi toţi au rămas în învăţăturile false proprii, sub învăţătura mincinoasă trinitară şi botezul trinitar. Ei au rămas în toate aceste învăţături false şi susţin că sunt nişte proroci mari sau bărbaţi mari ai lui Dumnezeu. Dacă cei credincioşi nu au posibilitatea să deosebească... Ei cred că Dumnezeu confirmă Cuvântul. Dar Dumnezeu nu confirmă Cuvântul Lui din pricina prorocului fals, ci Dumnezeu dovedeşte Cuvântul în aceia care cred Cuvântul, indiferent cine vesteşte Cuvântul. Dar aceşti proroci falşi se laudă că ei sunt confirmați de Dumnezeu. Însă Dumnezeu dovedeşte doar Cuvântul Lui, nu pe un om. Aşa cum am spus-o deja în Marcu 16:16. Se poate reciti şi în Faptele apostolilor; Dumnezeu nu l-a confirmat pe Petru, ci Dumnezeu a confirmat întotdeauna Cuvântul şi toţi aceia care au crezut făgăduinţele lui Dumnezeu au avut o trăire cu Dumnezeu.

Fratele Alfred Borg a citit cuvântul din Fapte 8 şi atunci eu am avut o dorinţă în inima mea: o, Dumnezeule, permite să se întâmple astăzi în mijlocul nostru şi pretutindeni unde este auzit Cuvântul Tău, să se întâmple aşa cum este scris. Şi când am cântat cântarea „Aşa cum sunt aşa trebuie să fie şi aşa venim la Tine, o Doamne”, atunci noi ştim exact că toţi aceia care au venit la Domnul nu au plecat de la El aşa cum au venit. Cei bolnavi au fost vindecaţi, cei posedați au fost eliberaţi; niciunul care a venit Domnul n-a plecat de la El aşa cum a venit. Nu, ci Cuvântul lui Dumnezeu a fost dovedit: cei legaţi au fost eliberaţi, cei bolnavi au fost vindecaţi, cei leproşi au fost curăţaţi. Eu doresc, ca din partea lui Dumnezeu o astfel de adunare să aibă loc şi astăzi, aici în acest loc şi toţi să aibă parte de acestea. Noi credem cum spune Scriptura şi avem un drept ca Cuvântul lui Dumnezeu să fie confirmat în mijlocul nostru şi în vieţile noastre. Astăzi  Îl vom ruga pe Dumnezeu ca El să binecuvânteze în adâncul sufletului nostru şi să-Şi confirme Cuvântul Lui în vieţile noastre, prin harul Său.

Apoi, în Matei 24:27 putem citi cuvintele Domnului: „Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului”. Noi ştim că aceasta nu se împlineşte în mai multe etape în decursul a patruzeci de ani. Nu, ci mesajul va premerge revenirea Lui. Dar revenirea Lui va fi ca un fulger care iese de la răsărit şi se vede până la apus - aşa va fi revenirea Lui. Îi mulţumim lui Dumnezeu şi pentru aceasta, că noi nu am înţeles greşit exprimările fratelui Branham. De ce nu? Fiindcă respectăm Cuvântul lui Dumnezeu şi credem ce este scris în sfânta Scriptură.

În Matei 24:42: „Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru”. Şi v. 45: „Care este deci robul credincios şi înţelept pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă?”. După aceea avem şi introducerea în ceea ce trebuie să aibă loc înainte de Matei 25.

De ce i-a fost spus fratelui Branham: „Să nu călătoreşti în Zürich pentru cele cinci adunări pregătite, ci întoarce-te în Jeffersonville şi depozitează acolo hrana”? Şi după aceea vorbirea Domnului, nu doar să merg din oraş în oraş ca să vestesc Cuvântul, ci hrana depozitată să fie distribuită, poporului lui Dumnezeu să-i fie spus că noi trăim în perioada împlinirilor profețiilor biblice, în timpul sfârşitului. Şi toţi aceia care au urechi, să audă ceea ce spune Bisericilor Duhul. 

Şi imediat după aceea urmează Matei 25. Și dacă s-a împlinit tot ceea ce am citit, dacă s-a împlinit şi se împlineşte, „atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea Mirelui”. Acesta este timpul nostru. La fel de sigur cum noi am recunoscut timpul și ceasul, am recunoscut mesajul care premerge a doua venire a lui Hristos, la fel de sigur noi am ieşit afară din toată încurcătura şi am fost curăţaţi prin Sângele Mielului şi am fost spălați în baia de apă a Cuvântului. Acesta este lucrul important în legătură cu Biserica, scris în Efeseni 5, în legătură cu faptul ca ea să fie înfățișată fără pete şi fără zbârcituri înaintea Domnului. De ce? Ea nu este spălată doar în Sângele Mielului, ci este curăţată şi prin baia de apă a Cuvântului şi este eliberată de orice minciună. La fel cum am fost curățați de toate păcatele noastre prin Sânge şi am primit iertarea desăvârşită, răscumpărarea desăvârșită, tot astfel suntem spălați prin Cuvântul lui Dumnezeu. Ce înseamnă să faci o baie? Aceasta nu înseamnă să fii puţin stropit, ci înseamnă să fii scufundat în apă; să fii scufundat în această Apă, să te scufunzi în Cuvântul lui Dumnezeu, să fii spălat, curăţat în Cuvântul adevărului şi să stai apoi ca o Mireasă curată înaintea Domnului. Și din convingere putem spune că, în timpul nostru, Domnul face lucrarea cea mai puternică din câte au avut loc vreodată.

În timpul apostolilor, în Fapte 13, Pavel, bărbatul lui Dumnezeu, a mărturisit despre ceea ce s-a întâmplat atunci în timpul său şi după aceea se adresează acelora care n-au primit-o, acelora care au batjocorit, care au dispreţuit ceea ce a făcut Dumnezeu atunci la începutul Bisericii nou testamentare, la începutul legământului celui nou. 

Citim din Fapte 13 începând cu v. 41: „Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi; căci în zilele voastre, am să fac o lucrare, pe care n-o veţi crede nicidecum dacă v-ar istorisi-o cineva”. Noi nu credem fiindcă cineva a povestit-o, ci credem fiindcă noi înşine am crezut şi avem parte de ceea ce face Dumnezeu în timpul prezent. Oamenii pot povesti multe lucruri, dar noi dorim să spunem ceea ce face Dumnezeu în timpul nostru în mijlocul poporului Său. Toţi din jurul nostru dispreţuiesc lucrul acesta. Fratele Branham este dispreţuit de toţi marii carismatici; ei îl acuză că el nu învaţă corect despre dumnezeire şi nu botează corect. În loc ca şi ei să ia Biblia şi să citească ce spune Scriptura despre Dumnezeire, despre botez şi despre toate temele biblice, aceşti dispreţuitori au rămas la ideile şi la poziţia proprie; ei sunt convinşi că au fost binecuvântaţi de Dumnezeu şi că din acest motiv ei sunt corecţi. 

Frați și surori, când l-am auzit prima oară pe fratele Branham spunând: „Toţi aceia care au fost botezaţi «în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh», de fapt, sunt botezaţi în biserica romano-catolică”, atunci eu m-am speriat. I-am spus Domnului: „O, Doamne, Tu m-ai botezat în Duhul Sfânt”. Eu am trăit-o. „Şi acum eu aud că botezul, aşa cum am fost eu botezat în 1948 în biserica baptistă din Zele nu este valabil”. Şi I-am spus Domnului adevărul: „Dar Tu m-ai botezat cu Duhul Sfânt. Tu m-ai primit”. După aceea am ascultat predica a doua oară şi atunci parcă mi-au căzut solzii de pe ochi. Şi am ştiut că următorul drum este direct la apă; fratele Alfred Borg, fratele Schmidt, noi toţi ne-am dus... Dumnezeu Îşi confirmă doar Cuvântul Lui şi toţi aleşii din toate denominațiile, dacă sunt hotărâţi mai dinainte de Dumnezeu, vor ieşi afară, vor primi corecturile, vor fi eliberaţi de sub acest blestem şi vor veni sub binecuvântarea lui Dumnezeu. 

Toţi aceia care sunt din Dumnezeu vor auzi vocea lui Dumnezeu şi Domnul ne va vorbi prin şi din Cuvântul Său. Astfel, vedem cum a scris Pavel: „Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi; căci în zilele voastre, am să fac o lucrare, pe care n-o veţi crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva”.

Noi o subliniem încă o dată. Nouă nu ne-a istorisit-o cineva, ci prin harul Domnului, putem trăi personal ceea ce face Dumnezeu în timpul nostru. În v. 45 este scris: „Iudeii, când au văzut noroadele, s-au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel şi-l batjocoreau”. Cei care n-au crezut nu au avut altceva de făcut decât să batjocorească; ei s-au împotrivit, au refuzat. Dar cei care au crezut au primit, acelora le-a fost descoperit de Dumnezeu. Tot aşa este situaţia şi astăzi. Unii refuză, batjocoresc şi se împotrivesc. Dar ceilalţi aud, primesc şi cred din toată inima lor ceea ce a făgăduit şi ce face Dumnezeu. 

Acest cuvânt: „Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi” merge înapoi la Numeri 16. Aceşti bărbaţi din seminţia lui Levi au fost hotărâţi şi ei pentru slujbă, nu erau niște străini, dar ei n-au fost chemaţi să fie proroci, aşa cum a fost Moise. Moise a avut o chemare deosebită; el nu a avut doar o slujbă în cadrul bisericii lui Israel, ci a avut o slujbă şi o poruncă directă, ca să meargă şi să vestească mesajul: „Lasă pe poporul Meu să plece, să iasă din Egipt ca să-Mi slujească”. Moise a avut mesajul de chemare afară a poporului Israel: „Lasă pe fiul Meu să plece. Lasă pe întâiul Meu născut să plece”. Acesta a fost mesajul lui Dumnezeu din timpul acela. Ce avem noi, în acest timp? De ce i-a zis Îngerul Domnului, fratelui Branham în timpul acela: „Aşa cum lui Moise i-au fost date două semne tot astfel şi ţie îţi vor fi date două semne”? 

Eu am spus-o aici de câteva ori. El, cu mâna lui stângă, trebuia să ia mâna dreaptă a pacientului şi cancerul sau tumoarea pe care o avea acea persoană se arăta pe mâna lui. Şi Îngerul Domnului i-a zis: „Să-i spui pacientului să nu închidă ochii, căci în acel moment când are loc vindecarea, dispare tumoarea care se vede pe mâna ta”. În anii 1946-1948 acesta a fost darul principal confirmat de Dumnezeu înaintea a mii de oameni, în cel puţin şase oraşe din Canada şi apoi, de asemenea, în S.U.A. După aceea i-a fost dat şi al doilea dar, darul cunoaşterii tainelor inimii oamenilor, ce s-a întâmplat în viaţa lor, ce probleme sau boli aveau oamenii respectivi. De peste o mie cinci sute de ori fratele Branham s-a rugat pentru bolnavi şi a rostit „AŞA VORBEŞTE DOMNUL”. Fiindcă lui i-a fost arătat în vedenii cine este persoana respectivă, ce boală are; şi de fiecare dată a fost corect de sută la sută. Dumnezeu este adevărat, Dumnezeu este infailibil şi slujba pe care El a dat-o slujitorilor Săi se împlineşte sub conducerea Duhului, din însărcinarea lui Dumnezeu.

Fraţi şi surori, suntem mulţumitori fiindcă, în timpul nostru, putem crede aşa cum este scris în Scriptură. Noi nu credem doar ceea ce s-a întâmplat în timpul fratelui Branham. Mulţi vorbesc despre proroc, despre ceea ce a făcut Dumnezeu în acel timp, dar totuşi ei rămân în trecut; n-au niciun fel de acces la ceea ce a făcut Dumnezeu după ce fratele Branham a fost luat Acasă. Ei s-au încurcat în învăţături nebiblice, vorbesc despre proroc, dar ei nu mai deschid Biblia. Pe ei nu-i interesează ceea ce spune Dumnezeu în Cuvântul Său. Dar cu noi situaţia este total opusă, noi suntem interesaţi doar de ceea ce a spus Dumnezeu în Cuvântul Său. Aceasta o credem şi, după aceea, ambele lucruri sunt corecte şi sunt în concordanţă. Mesajul pe care ni l-a trimis Dumnezeu nu este în afara sfintei Scripturi, ci este în cadrul sfintei Scripturi, Cuvântul lui Dumnezeu descoperit prin Duhul Sfânt,  descoperit Bisericii. De aceea şi Domnul nostru a zis în Luca 10, că cine îi primeşte pe aceia pe care îi trimite Dumnezeu acela Îl primeşte pe Dumnezeu însuşi. Luca 10 începând cu v. 16: „Cine vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine nesocoteşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine”.

Trimiterea divină este o trimitere directă şi puternică, fiindcă aceasta a avut loc din însărcinarea directă a lui Dumnezeu. Cum am spus deja, Moise era un bărbat chemat de Dumnezeu: „Scoate-ţi încălţămintele din picioare, căci pământul pe care calci este un pământ sfânt. Timpul s-a împlinit, Eu am coborât şi te trimit. Căci făgăduinţa care a fost dată lui Avraam trebuie să se împlinească. Eu te trimit acum ca să chemi și să scoţi afară poporul din Egipt”. Şi făgăduinţa s-a împlinit după patru sute de ani. „După patru sute de ani voi scoate poporul din robie” – a fost împlinirea făgăduinţei lui Dumnezeu. 

Trebuie să subliniem aceasta în fiecare adunare: Dumnezeu împlineşte toate lucrurile conform Cuvântului Său. Noi avem o orientare duhovnicească corectă în Cuvântul lui Dumnezeu, care ne-a fost descoperit prin Duhul lui Dumnezeu. 

Apoi, în Evanghelia lui Ioan 13, Domnul nostru vorbeşte într-un mod foarte serios despre chemarea şi trimiterea slujitorilor Săi. Ioan 13:20: „Adevărat, adevărat vă spun că cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine”.

Bărbaţii lui Dumnezeu sunt purtătorii Cuvântului lui Dumnezeu. Ei nu au un mesaj propriu sau o învăţătură proprie, ci au învăţătura lui Hristos, învățătura apostolilor, descoperirea originală a lui Isus Hristos, Domnul nostru. Şi cine doreşte s-o ştie mai exact, acela poate citi Isaia 6 - ce a fost spus de Domnul şi scris de Isaia. Aici vedem chemarea acestui bărbat al lui Dumnezeu. Înainte să citesc aceste versete doresc să mai fac o afirmaţie. Chemarea divină este întotdeauna în legătură cu ceea ce are de gând Dumnezeu să facă în conformitate cu planul Său. Citim din Isaia 6 începând cu v. 8: „Am auzit glasul Domnului, întrebând: «Pe cine să trimit şi cine va merge pentru noi?» Eu am răspuns: «Iată-mă, trimite-mă!»”. Omul lui Dumnezeu a văzut tronul şi pe Acela cate şedea pe tron, înconjurat de ceata cerească, căreia i-a vorbit. Dumnezeu nu a vorbit niciodată cu Sine însuşi; El întotdeauna a vorbit acelora care erau în jurul Lui; tuturor îngerilor, heruvimilor şi serafimilor: „Am auzit glasul Domnului, întrebând: «Pe cine să trimit şi cine va merge pentru noi?» Eu am răspuns: «Iată-mă, trimite-mă!”.

Ieremia 1: aici avem trimiterea acestui bărbat al lui Dumnezeu, un proroc chemat şi confirmat de Dumnezeu. Citim Ieremia 1:7b: „...te vei duce la toţi aceia la care te voi trimite şi vei spune tot ce-ţi voi porunci”. Aceasta este o chemare şi o trimitere divină. La începutul chemării divine este o însărcinare divină pe care Domnul o dă acelora pe care îi trimite şi ei ştiu precis ce au de făcut.

Apoi mergem la un verset minunat din Apocalipsa 1, unde sunt  cuvintele puternice ale Domnului nostru. Acest om al lui Dumnezeu a fost pe insula Patmos din pricina Cuvântului lui Dumnezeu. Citim din Apocalipsa 1:1: „Descoperirea lui Isus Hristos pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând. Şi le-a făcut-o cunoscut, trimiţând, prin îngerul Său la robul Său Ioan”. Despre apostolul Ioan se putea spune: „care a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu şi despre mărturia lui Isus Hristos şi a spus tot ce a văzut”. Apoi cuvântul adresat nouă tuturor: „Ferice de cine citeşte şi de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii şi păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea este aproape!”. Nişte cuvinte puternice! Îi mulţumim Domnului din toată inima noastră pentru faptul că această carte pecetluită a fost deschisă.

Mă gândesc la faptul că am fost împreună cu fratele Branham, cu câteva săptămâni înaintea deschiderii celor şapte peceţi. El m-a rugat pe mine, cel mai mic dintre toţi, să mă duc în Los Angeles şi să predic în locul lui. El m-a rugat să mă duc la fratele Otto din Portland, Oregon pentru că şi el credea mesajul. Un proroc al lui Dumnezeu îi dă celui mai simplu om de pe pământ nişte îndrumări, ce are de făcut. Fratele Branham a zis: „Eu trebuie să-mi pregătesc valizele, căci Domnul mi-a arătat într-o vedenie că trebuie să mă mut în Arizona”. El a văzut în vedenia aceea un car cu cai în care erau toate bagajele familiei; el şi-a pus soţia în dreapta lui şi vocea Domnului i-a zis: „Atunci când ei vor lua gardul casei tale şi-l vor pune pe iarbă şi vor lărgi strada, acela va fi momentul când trebuie să pleci în Arizona, căci acolo Eu îți voi vorbi”. Eu sunt un martor în viaţă; eu am văzut gardul culcat pe gazon şi buldozerele care au lărgit strada pe care locuia fratele Branham. De la început, Dumnezeu mi-a dăruit harul Său, nu doar să aud, ci, personal, să fiu un martor ocular că ceea ce a anunţat Domnul pe prorocul Său s-a şi întâmplat în acel fel.

În rezumat, doresc să mai spun: cine dintre noi ar fi înţeles Apocalipsa, dacă n-ar fi trimis Dumnezeu pe prorocul Său ca să ne spună ce înseamnă pecetea întâia, a doua, a treia, a patra? Apropos, eu m-am bucurat: noi nu avem doar nişte oameni care lucrează în mijlocul nostru. Vinerea trecută a avut loc retipărirea în limba franceză a cărţii „Apocalipsa o carte cu şapte peceţi”, care cuprinde cele douăzeci şi două de capitole din Scriptură. Cine s-ar fi gândit în anul 1974 că într-o bună zi noi vom avea o tipografie proprie, o editură proprie, un număr de ISBN propriu? Aceste cărţi pot fi date pretutindeni. Cine s-ar fi gândit că va exista aparatura necesară? Noi privim în urmă la patruzeci, cincizeci de ani, în care Dumnezeu ne-a ajutat pas cu pas şi a avut grijă de tot, prin harul Său.

Acum câteva versete minunate din prorocul Maleahi. Trebuie să subliniem de fiecare dată ce a spus Domnul aici. Maleahi 3:1: „Iată, voi trimite pe solul Meu... El va pregăti calea înaintea Mea. Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care-L căutaţi: Solul legământului pe care-L doriţi; iată că vine – zice Domnul oştirilor”. „Eu, Domnul, trimit pe solul Meu, pe mesagerul Meu, înaintea Mea”. De câte ori am spus-o: un om al lui Dumnezeu nu sună în trâmbiţa proprie şi nu îşi pregăteşte o cale proprie; ci un om adevărat al lui Dumnezeu vine cu Cuvântul lui Dumnezeu şi pregăteşte calea Domnului şi poporului, astfel încât poporul să-L întâlnească pe Domnul și noi să avem parte de ceea ce face Domnul acum.

Apoi, în Evanghelia lui Ioan 1:6: „A venit un om trimis de Dumnezeu: numele lui era Ioan”, ca împlinirea făgăduinţei din Vechiul Testament. Fraţi şi surori, nu fiţi supăraţi pe mine. Întotdeauna trebuie să fie spus: mai întâi Dumnezeu dă făgăduinţe şi când soseşte timpul, El le împlineşte. Aşa cum a fost atunci în trecut, aşa este situaţia şi în timpul nostru. La fel de sigur cum Dumnezeu a zis: „Eu trimit pe mesagerul Meu înaintea Mea”, la fel de sigur, în penultimul verset din Vechiul Testament în Maleahi 4 este scris: „Iată, vă voi trimite pe prorocul Ilie înainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată. El va întoarce inima părinţilor spre copii şi inima copiilor spre părinţii lor”. Aceasta este o făgăduinţă pe care a împlinit-o Dumnezeu în timpul nostru, prin harul Său. Noi am putut auzi aceste lucruri şi mărturisim că s-au şi împlinit în mijlocul nostru. Nimeni nu trebuie să ni le povestească, ci noi am fost de faţă când s-au împlinit.

Eu doresc să spun și aceasta spre lauda şi cinstea lui Dumnezeu, cu o inimă mulţumitoare şi să mărturisesc: harul mare, că am fost de faţă şi am trăit când slujba Domnului s-a împlinit în generaţia noastră; şi Luca 17 s-a împlinit, „când Fiul omului se va descoperi”, când s-a împlinit acelaşi lucru care a avut loc în slujba Domnului nostru iubit.

Haideţi s-o spunem în cuprins. Dumnezeu a trimis pe prorocul Lui în timpul nostru ca să fie pregătită calea, calea înapoi la Dumnezeu. Noi credem că există un singur Dumnezeu în cer şi pe pământ, în vecii vecilor, din veşnicie în veşnicie. „Tu eşti da, Dumnezeu!” (Ps. 90:2). Noi credem că acest singur Dumnezeu S-a descoperit pentru mântuirea noastră în singurul Fiu zămislit. Aceasta nu a fost a doua persoană; ci a fost Dumnezeu descoperit în trup şi neprihănit în Duhul. Îi mulţumim Domnului pentru descoperirea lui Isus Hristos. Voi ştiţi, Dumnezeirea este tema principală. Şi, prin convingere, putem spune şi cânta: „Tu ni Te-ai descoperit”. Şi dacă Domnul nostru spune: „Nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere”. Totul este bazat pe descoperire şi anume pe descoperirea lui Isus Hristos, Domnul nostru.

Acelaşi lucru este şi cu botezul. Eu mai scriu încă o dată despre această temă într-o broşură mică, ca să ştim. „Şi botezaţi-i în Numele”. Nu într-o formulă, ci descoperirea. Dumnezeu S-a descoperit în acest Nume al Legământului nou, IAHŞUAH – ISUS, EMANUEL – Dumnezeu este cu noi. „Cine M-a văzut pe Mine, L-a văzut pe Tatăl”. În Fiul, noi toţi am fost readuși ca fii şi fiice. Dar a fost nevoie de un proroc ca să descopere aceste lucruri. Nu „trinitate” şi nici „Jesus Only (numai Isus)”. Ci aşa cum este scris: descoperirea deplină a lui Dumnezeu în Isus Hristos, Domnul nostru; până la ultimele cuvinte din 1 Corinteni 15, când toate lucrurile Îi vor fi supuse şi anume: „Şezi la dreapta Mea”. Nu ca o a doua persoană, ci ca Fiu al omului, „Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut al picioarelor Tale?”. Şi apoi vine triumful adevăraţilor credincioşi, la revenirea Domnului nostru Isus Hristos. Şi când au avut loc aceste lucruri, atunci Dumnezeu va fi totul în toţi şi în toate. În Vechiul Testament niciun proroc n-a spus vreodată: „Tatăl nostru care eşti în ceruri”; aşa ceva nu se poate. Nu trebuie să ne ocupăm cu tema aceasta, dar eu pot să spun: „în El avem viața, mișcarea și ființa”. Pentru mine, descoperirea lui Dumnezeu este cel mai preţios lucru care poate exista pe acest pământ. Noi vedem tot acest plan aşa cum este și cum ajunge la desăvârşire. 

Dumnezeu Și-a împlinit Cuvântul Lui, a trimis un proroc, acum la sfârşitul timpului de har, înainte să vină ziua cea mare şi înfricoşată a Domnului, ca inimile noastre să fie readuse la Dumnezeu, la credinţa acelora care au fost trimişi de Dumnezeu, ca să ne vestească Cuvântul Lui. Şi noi putem spune că, la sfârşit, Biserica va fi la fel cum a fost la început. Un Domn, o credinţă, un botez, un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi și în toți.

Astăzi vom mulţumi împreună Domnului pentru partea pe care ne-a dăruit-o în planul Lui. Astăzi ne vom ruga şi pentru toţi aceia care sunt noi în mijlocul nostru, astfel ca Domnul să îndepărteze marama de pe ochii lor şi de pe ochii noştri, ca noi toţi să vedem. Şi aşa cum a scris Pavel corintenilor: marama este peste inima lor şi poate fi îndepărtată doar în Isus Hristos, căci Isus Hristos este descoperirea adevărată a lui Dumnezeu în trup. „Cine M-a văzut pe Mine, L-a văzut pe Tatăl”. Nu o „trinitate”, nu un botez trinitar; ci „un Domn, o credinţă, un botez”. 

Împreună, putem să-I mulţumim Domnului şi să-I dăm slavă pentru că noi putem trăi acum şi într-adevăr suntem aduşi la zi în Împărăţia lui Dumnezeu. Toţi batjocoritorii să treacă pe lângă noi şi pe lângă lucrarea lui Dumnezeu din timpul nostru; chiar dacă vor auzi despre ceea ce face Dumnezeu în timpul acesta. 

Haideţi s-o spunem încă o dată: doar dacă se întâmplă cu noi personal. Nu este suficient s-o auzim doar, ci trebuie s-o trăim, astfel ca noi să fim conduşi de Duhul lui Dumnezeu în tot adevărul și Cuvântul scris să devină un Cuvânt viu şi descoperit în vieţile noastre. Lui, Dumnezeului atotputernic, care ne-a dat o parte atât de mare şi minunată ca să vedem lucrarea Lui mondială de acum, a Lui să fie slava. N-a fost decizia mea sau a ta, ci a fost decizia lui Dumnezeu înaintea întemeierii lumii. Şi toţi aceia care au fost aleşi înaintea întemeierii lumii vor auzi acum vocea lui Dumnezeu, vor fi corectaţi, vor fi spălaţi în Sângele Mielului şi vor face o baie în Cuvânt. Tot ceea ce nu este scris în Cuvântul lui Dumnezeu va fi spălat şi după aceea vom fi îmbrăcaţi într-un in subţire şi curat, aşa vom lua parte la nunta Mielului. Voi toţi sunteţi invitaţi; fără voi nu vom merge sus. Noi vom fi luaţi sus împreună. Aleluia! Lăudat şi slăvit să fie Numele minunat al Domnului nostru! Amin. […]

Aşa să se împlinească, aşa cum am spus şi la început, ce este scris şi în Marcu 16:20: „Iar ei au plecat şi au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei şi întărea Cuvântul prin semnele care-l însoţeau. Amin”. Spuneți AMIN! Credem noi că El este acelaşi? Credem noi că El poate confirma Cuvântul Lui şi astăzi? Nu numai că poate, ci El îl va confirma, prin harul Său. 

Ne vom ruga împreună şi-L vom crede pe Domnul pe Cuvânt. Noi, care nu povestim poveşti şi nu prezentăm nişte răstălmăciri, ci vestim doar Cuvântul Lui sfânt, avem un drept, ca Cuvântul Lui care a fost vestit, crezut, să fie şi confirmat. Credeţi din toată inima voastră, nu fiindcă am spus-o noi, ci fiindcă Domnul a spus-o la început; şi ceea ce a spus El la început este valabil până la sfârşit. Isus Hristos este acelaşi ieri, astăzi şi în vecii vecilor.

Și din nou, un cuvânt adresat tuturor tinerilor şi celor care sunt noi în mijlocul nostru, care încă n-au avut o trăire personală cu Domnul, care n-au trăit o convertire şi încă n-au părăsit calea largă care duce  în pierzare; poate încă mai sunt atraşi în stânga şi-n dreapta. Aceasta să fie ziua pe care a făcut-o Domnul şi pentru voi; o zi pe care Domnul a făcut-o pentru noi toţi. Şi tuturor acelora care încă n-au o înţelegere deplină despre ceea ce a făgăduit Dumnezeu şi face în timpul prezent, El să ne deschidă înţelegerea pentru Scriptură. Și tuturor celor ce cred mesajul din toată inima, să vă deschidă înţelegerea că fratele Branham nu a fost trimis ca să înfiinţeze o religie nouă, ci ca se ne aducă pe noi înapoi la început: un Domn, o credinţă, un botez. Înapoi la început, astfel ca sfârşitul să fie identic cu începutul. Căci Domnul nostru este Alfa şi Omega, este Primul şi Ultimul.

Nu ştiu dacă doriţi să veniţi în faţă. Câteodată îi ajută pe oameni dacă ei doresc să se decidă şi să mărturisească înaintea oamenilor: „Acum eu vin la Domnul şi îmi dedic Lui viaţa mea”. Dacă este cazul, vă rugăm să veniţi. Dacă nu, ne rugăm pentru toţi, indiferent unde vă aflaţi. Îl vom ruga şi pe fratele Iuri Kebernik să se roage împreună cu noi. Şi dacă este pe inima cuiva ca să mulţumească Domnului, atunci simţiţi-vă liberi şi veniţi în faţă. Să mai cântăm o dată „Așa cum sunt”. […] „Numai să crezi” […]

Iubite Domn, noi cu toţii am venit la Tine. Noi credem că Tu eşti prezent. O soră scumpă a venit în faţă; un suflet este mai preţios decât toată lumea. Noi Îţi mulţumim pentru sora noastră scumpă. Tu ai primit-o, Tu ai iertat toate păcatele ei, ai vindecat-o, căci în rănile Tale este salvare şi vindecare, prin Sângele Tău sfânt şi scump care a fost vărsat. Şi viaţa care a fost în Sânge este şi în turma răscumpărată prin Sângele Tău. Viaţa Ta veşnică divină putem s-o purtăm în noi. 

O, iubite Domn, aceasta este ziua pe care Tu ai făcut-o. Confirmă-Ţi Cuvântul Tău în toţi. Tu cunoşti diferitele probleme. Toate rugăciunile le aducem înaintea Ta. Ne rugăm pentru toţi cei chinuiţi, împovăraţi şi pentru cei bolnavi; în special ne rugăm pentru sora şi fratele Kupfer, ne rugăm pentru toţi fraţii şi surorile noastre, dar în special pentru fratele şi sora Kupfer. Fii Tu cu ei, o, Dumnezeule, fii cu toţi, fie că trăiesc în azile de bătrâni sau acasă; fii în mod deosebit cu toţi aceia care nu mai pot să se descurce singuri, care trebuie să fie îngrijiţi de alţii.

O, iubite Domn, Îţi mulţumim fiindcă vei reveni în curând şi noi aşteptăm revenirea Ta în timpul nostru. Îţi mulţumim că ne-ai deschis ochii, ca să vedem împlinirea profeţiei biblice în toate sferele. Îţi mulţumesc pentru toţi aceia care vin să asculte Cuvântul Tău în acest loc. În special toţi aceia care vorbesc diferite limbi şi au răbdare cu noi, dacă noi cântăm şi cu corul în limba germană. Noi am fi dorit să putem cânta în toate limbile posibile. Dar Îţi mulţumim că putem cânta împreună în inimile noastre şi putem să-Ţi aducem Ţie cinstea. Biserica Ta este internaţională. Tu i-ai spus lui Avraam: „În tine să fie binecuvântate toate seminţiile pământului”. Tu ne-ai chemat afară din toate popoarele, limbile şi naţiunile, ne-ai răscumpărat şi ai făcut din noi împăraţi şi preoţi. Aleluia! Este o realitate dumnezeiască şi noi Îţi mulţumim din toată inima noastră.

Iubite Domn, marginile pământului să fi fost ajunse azi. Binecuvântează întregul continent african. Binecuvântează America de Nord şi Sud, binecuvântează toată Europa din Est şi din Vest, binecuvântează toată Asia, binecuvântează toată Australia şi Noua Zeelandă, binecuvântează pretutindeni şi fă se descopere că Tu eşti în mijlocul nostru. Tu nu doar vorbeşti, ci Tu salvezi, vindeci, binecuvântezi şi eliberezi. Îţi mulţumim pentru biruinţa de pe Golgota. Binecuvântează pe sora noastră care a venit în faţă şi fii cu ea. Binecuvântează-ne pe toţi şi fii cu noi toţi. Îţi mulţumim în Numele sfânt al lui Isus. Aleluia! Amin. Amin. Amin.

Luaţi loc încă puţin. Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi. Rugaţi-vă pentru mine. Dacă va vrea Dumnezeu voi mai face câteva călătorii, chiar dacă fraţii din toată lumea pot să asculte în direct. Dar este cu totul altceva dacă mergi personal şi vesteşti oamenilor mesajul. Dumnezeu a binecuvântat în mod deosebit în Bangkok, în Myanmar, în Cambodgia, în toată împrejurimea respectivă a deschis multe uşi şi inimi. Noi suntem mulţumitori. Chiar dacă nu mai este ca în anii trecuți, dar atât timp cât Dumnezeu mai dăruieşte harul Său, vom purta şi vom vesti Cuvântul Lui în toată lumea. Noi suntem mulţumitori şi pentru posibilitatea de conectare în direct astfel ca toată lumea să poată vedea şi auzi. 

Pe toţi aceia pe care nu i-am amintit, Dumnezeu să vă binecuvânteze într-un mod deosebit, din toate popoarele, din toate limbile şi din toate naţiunile. Câteodată mai uit pe unul sau pe altul. Frați din lumea întreagă, fiți convinși că Dumnezeu nu uită pe nimeni, El vede şi ascultă pe fiecare şi binecuvântează pretutindeni unde se adună poporul Lui. […salutări – n.ed.]

Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi şi să fie cu noi toţi, până data viitoare. Gândiţi-vă şi la faptul că, dacă va vrea Dumnezeu şi vom trăi, în primul sfârşit de săptămână din aprilie vom avea nişte adunări deosebite, ca să-I aducem mulţumiri Domnului pentru ceea ce a făcut şi pentru partea pe care ne-a dăruit-o, prin harul Său, în ceea ce face El în prezent. Câţi cred mesajul? Aleluia! Aleluia! Aleluia! Laudă, cinste și glorie. Vino frate Schmidt şi mulţumeşte împreună cu noi.

[FRATELE SCHMIDT: Dumnezeule mare, Doamne din cer, ne lipsesc cuvintele ca să exprimăm tot harul şi toată credincioşia pe care ne-ai dăruit-o, pentru descoperirea Cuvântului Tău sfânt, a Numelui Tău şi a voii Tale. Îţi mulţumim, Doamne. Nu interpretare omenească, ci Cuvântul Tău sfânt ne-a fost lăsat şi noi credem acest Cuvânt. O, Doamne, Cuvântul Tău rămâne în vecii vecilor. Totul va trece, dar Cuvântul Tău rămâne în vecii vecilor. O, Doamne, Îţi mulţumim şi Te rugăm binecuvântează pe fiecare în parte care a auzit, binecuvântează pe fiecare care a fost şi este prezent, binecuvântează pe fiecare care a fost cu noi, binecuvântează prin harul Tău mare. Îţi mulţumim! 

Te rugăm de asemenea binecuvântează-l pe fratele nostru  pe care Tu l-ai trimis. Noi nu slăvim pe niciun om, dar Îţi mulţumim pentru prorocul pe care l-ai trimis în timpul nostru. Îţi mulţumim şi pentru purtătorul Cuvântului Tău în timpul nostru, pe care Tu l-ai pus să distribuie hrana. Dăruieşte-ne harul Tău ca să venim la masa Ta şi să ne hrănim cu hrana pregătită, ca să fim întăriţi, să ne isprăvim alergarea. Binecuvântează-l pe fratele nostru, însoţeşte-l, dăruieşte-i îndrumare, cuvintele mângâierii, cuvinte de zidire şi de corectare. Îţi mulţumim pentru tot, în Numele Tău scump al lui Isus Hristos. Amin. Amin.]

FRATELE FRANK: Doresc să-l întreb pe fratele nostru din Iran, dacă doreşte să vină în faţă, ca să ne rugăm pentru el, astfel ca Dumnezeu să-l binecuvânteze, să-l binecuvânteze şi în Turcia şi să fie cu el.

Iubite Tată ceresc, binecuvântează-l pe fratele nostru într-un mod deosebit, fă din el un purtător al Cuvântului Tău, al mesajului Tău divin. Binecuvântează în Turcia, binecuvântează în Iran, binecuvântează pretutindeni o, Doamne; şi în Erevan, binecuvântează pretutindeni. O, Dumnezeule fie-Ţi milă, astfel încât poporul Tău să audă vocea Ta, să creadă şi să fie pregătit pentru ziua glorioasă a revenirii Tale. Noi ne bucurăm o, Doamne. Tu revii în curând şi noi Te aşteptăm în generaţia noastră. Aleluia! „Duhul şi Mireasa zic: «Vino!» Şi cine aude, să zică: «Vino!»” Îţi mulţumim fiindcă am auzit şi am venit, Îţi mulţumim că ne-ai binecuvântat. Iubit frate, fii binecuvântat cu binecuvântarea Dumnezeului atotputernic, în Numele sfânt al lui Isus. Amin. Amin.

„Mai aproape de Casă” [...].

Sumar video ianuarie 2014

Preaiubiți frați și surori în Hristos,

Vă vorbesc din Centrul Internațional de Misiune din Krefeld, Germania. Vă salut și vă doresc sincer cele mai puternice binecuvântări din partea lui Dumnezeu, o cercetare divină din partea Dumnezeului atotputernic.

Avem în urmă un sfârșit de săptămână binecuvântat. Au venit oameni din întreaga Europă și, de asemenea, din țările africane. Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru oportunitatea pe care o avem de a împărtăși Cuvântul original al lui Dumnezeu. Conform Matei 24:14, această Evanghelie autentică, Evanghelia deplină, Evanghelia lui Isus Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru, este predicată ca o mărturie tuturor națiunilor.

Dacă privim în urmă la ultimii 40 de ani, în aprilie 1974 noi am dedicat Domnului acest loc, spre a-I sluji și a împărtăși națiunilor Cuvântul Său.

După cum știți, am călătorit foarte mult – în ultimii 20 ani, 5 milioane și 921 de mile de zbor. Am mers de pe un continent pe altul, din țară în țară, spre a împărtăși Cuvântul sfânt și scump al Domnului. Iar acum, unul dintre cele mai minunate lucruri puse la dispoziție de Dumnezeu în zilele noastre, este faptul că putem ajunge până la marginile pământului și toți, din fiecare țară, pot asculta în direct vestirea pe care o avem aici, la Centrul Internațional de Misiune, în fiecare prim sfârșit de săptămână din lună. 

Acum ajungem la oameni din 172 de țări, cărora le facem de cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu făgăduit pentru acest timp, împlinirea lui Maleahi cap. 4, unde Domnul nostru a spus: „Eu vi-l trimit pe profetul Ilie, înainte de a veni ziua Domnului cea mare şi înfricoşătoare”. Dumnezeu a împlinit această făgăduință în slujba preaiubitului nostru frate William Branham, un om trimis de Dumnezeu cu o însărcinare directă de a ne împărtăși cuvintele originale ale lui Dumnezeu. Eu niciodată nu voi accepta vreo interpretare. Este pur și simplu imposibil. Este imposibil ca eu să ascult o singură interpretare a Scripturilor, pentru că Biblia spune în epistola lui Petru: „nicio profeţie a Scripturii – NICIO profeţie a Scripturii – nu admite o interpretare personală”. Pentru mine aceasta este Așa vorbește Domnul. Deci, eu nu pot să cred decât ceea ce a spus Dumnezeu în Cuvântul Său. 

Preaiubiților, în mesajul acestui ceas există atâtea învățături diferite, care nu se găsesc în Biblie. Și dacă numai lucrurile pe care le găsiți în sfintele Scripturi sunt de la Dumnezeu, ce este cu toate învățăturile care nu se găsesc în Biblie? De unde provin acestea? Cine este răspunzător de ele? După cum știți, înainte de a-l întâlni pe fratele Branham în 1955, eu L-am întâlnit pe Domnul. L-am întâlnit pe Domnul! L-am cunoscut pe Domnul meu înainte de a-l cunoaște pe slujitorul Său, William Branham. Preaiubiților, dați-mi voie să spun următorul lucru, cu răspunderea pe care mi-a dat-o Domnul. De la început, din grădina Eden, există două semințe: una – Cuvântul original al lui Dumnezeu și cealaltă  – interpretarea [răstălmăcirea – n.tr.]. Și acest lucru se întâmplă până la sfârșit. În Matei 13, Domnul nostru a explicat detaliat despre cele două semințe.

William Branham, profetul lui Dumnezeu, a văzut globul pământesc și a văzut un om îmbrăcat în alb, care semăna sămânța bună și, de asemenea, a văzut un om îmbrăcat în negru, venind chiar în urma celui dintâi și care își arunca propria sămânță pe același ogor. Dar preaiubiții mei frați și surori, chiar dacă ploaia cade peste cei drepți și peste cei nedrepți, iar soarele răsare peste toți – „…după roadele lor îi veți cunoaște…” – și grâul rămâne grâu pentru totdeauna. Eu sunt născut la o fermă, știu cum arată un ogor cu grâu. 

Dați-mi voie să spun următorul lucru apăsat: William Branham, slujitorul și profetul lui Dumnezeu, a fost un om al lui Dumnezeu cu Cuvântul lui Dumnezeu original, iar noi suntem readuși la învățăturile originale ale lui Hristos, la învățăturile originale ale apostolilor. Nu poate fi pusă nicio altă temelie decât cea care a fost pusă deja.  

Deci, preaiubiților, întrebarea mea este: ce este cu toți frații pe care Scriptura îi numește „oameni” – nu slujitori ai lui Dumnezeu, ci „se vor ridica oameni” – oameni, nu apostoli, ci se vor ridica oameni, care vor învăța învățături stricate. Cine sunt ei? Sunt ei născuți din nou? Sunt ei botezați în Duhul Sfânt? Sunt ei călăuziți de Duhul Sfânt? 

Preaiubiților, a sosit timpul să întrebăm: Îl cunoașteți voi pe Domnul? Îl cunoașteți voi pe Domnul? Ați primit voi o însărcinare? Știți voi de o zi din viața voastră când Domnul v-a chemat la slujbă? Și aici trebuie să spunem următoarele – din 1 Petru 1:23-25: „fiind născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care se strică…”­ – orice interpretare [răstălmăcire] este ceva stricat. Biblia spune aici: „fiind născuţi din nou nu dintr-o sămânţă care se strică, ci dintr-una care nu se strică, prin Cuvântul lui Dumnezeu…” Aleluia! Laudă Dumnezeului Atotputernic! Cuvântul lui Dumnezeu este sămânța originală și când Cuvântul a fost făcut trup, făgăduința i-a fost dată Mariei, iar Duhul Sfânt a umbrit-o și a fost născut Fiul lui Dumnezeu. Așa este cu noi: numai dacă Cuvântul original al lui Dumnezeu este sădit în inima voastră, Duhul Sfânt poate veni peste voi ca să creeze viața nouă în voi. Orice altceva este o religie, o închipuire. Uitați-o! Întoarceți-vă la Cuvântul original al lui Dumnezeu.

Apoi, doar v. 25: „dar Cuvântul Domnului rămâne pentru eternitate”.  Iarba trece, orice altceva trece – „dar Cuvântul Domnului rămâne pentru eternitate. Iar acesta este Cuvântul Evangheliei care v-a fost vestit”. Glorie Dumnezeului Atotputernic! Nu închipuire, nu interpretare, ci Cuvântul original al lui Dumnezeu, care este sămânța, este semănat acum pentru toți aleșii și aceștia nu vor primi nicio interpretare. Ei vor primi numai Cuvântul făgăduit al Dumnezeului Atotputernic, vor fi născuți din nou, vor fi umpluți cu Duhul Sfânt, vor fi călăuziți de Duhul Sfânt în tot adevărul. Și numai Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul.

Astfel, suntem recunoscători pentru slujba fratelui Branham, pe care l-am cunoscut vreme de 10 ani. Preaiubiților, Dumnezeu mi-a dat un mare privilegiu pe care doar puțini s-ar putea să-l fi avut în timpul vieții lor – acela de a-L cunoaște pe Domnul, de a-L cunoaște pe profetul Său, de a cunoaște făgăduința pentru acest timp, de a avea parte de însărcinarea directă pentru a sluji Domnului și a distribui mesajul acestui ceas tuturor aleșilor de pe întreg pământul. Și dacă voi sunteți aleși dinaintea întemeierii lumii, nu veți asculta nicio altă învățătură, vă veți întoarce la Cuvântul lui Dumnezeu, veți primi sămânța originală și veți fi binecuvântați cu binecuvântările Dumnezeului Atotputernic.

Scumpul Domn să fie cu voi, este rugăciunea mea în Numele sfânt al lui Isus. Amin.

¹ ISBN este un cod internaţional de identificare al cărţilor – n.ed.² „şi dintre voi înşivă se vor ridica oameni vorbind lucruri stricate, ca să-i tragă pe ucenici după ei” – Fapte 20:30 – n.ed.³ sau: răspândi – n.tr.