Lupta cea mai mare
(Der größte Kampf)
Jeffersonville, Indiana, S.U.A., 11 martie 1962

Bună dimineaţa, prieteni! Eu sunt bucuros că sunt în dimineaţa aceasta iarăşi aici, deşi este pe neaşteptate pentru mine desigur şi pentru voi, ca adunare. În timp ce am citit, DOMNUL mi-a pus ceva pe inimă care trebuie s-o aduc adunării, şi eu m-am gândit că acum este timpul potrivit. Când am ajuns aici, am anunţat că am un mesaj pentru adunare, fără să ştiu că în duminica aceasta voi fi aici.

Dacă este în voia lui Dumnezeu, îl voi aduce în duminica următoare. Pentru aceasta voi avea nevoie de mult timp, astfel încât nu vom încheia înainte de ora 12.30. Este demult pe inima mea şi eu cred că îi sunt dator publicului să-i răspund de ce nu am fost lucrător în câmpul misiunii. Eu am predicat peste tot, dar sunt sigur că nu a fost aşa de clar cum ar fi trebuit să fie; dar eu cred, dacă este în voia DOMNULUI, că îmi voi lua timp duminica următoare şi vă voi prezenta motivul, ca să vă arăt cu Scriptura ce se întâmplă, de ce şi despre ce este vorba, căci cred că voi merge peste ocean sau altundeva. Eu aştept să văd unde mă va trimite El.

Înainte cu două sau trei seri am primit un telefonat la miezul nopţii ca să mă rog pentru o femeie din spital. Mi-au spus să mă rog pentru prietena lui James Bell, o soră de culoare de aici din adunare, o femeie drăguţă şi credincioasă. Dacă îmi amintesc bine, numele ei era Stepherd. Eu m-am ridicat din pat, am îngenunchiat şi i-am spus soţiei mele care s-a trezit din cauza telefonului: „Noi trebuie să ne rugăm pentru doamna Stepherd, o prietenă de-a doamnei Bell.“ Noi ne-am rugat pentru ea şi în ziua următoare în jurul orei 10 sau 11 am primit iarăşi un telefon. Era Billy, şi el mi-a spus că nu a fost doamna Stepherd, ci doamna Bell care este în spital foarte bolnavă. Eu m-am grăbit la spital, dar ea adormise deja. DOMNUL a luat-o pe doamna Bell acasă. Doamna Bell era una dintre credincioşii care vin de ani de zile în adunare. Soţul ei, James, şi eu am lucrat împreună cu tatăl meu acum treizeci de ani. Noi o iubim pe sora Bell. Ea a fost o persoană măreaţă.

Eu am auzit că a avut o colită foarte gravă pe baza unei suferinţe a vezicii urinare. Medicul ei care cunoştea cel mai bine cazul, nu a fost în localitate. Medicul cel nou a controlat-o şi s-a decis pentru o operaţie urgentă. Ea nu a rezistat. După câte ştiu, medicul ei nu ar fi acceptat operaţia pentru că avea supragreutate. Nu era în ordine cu vezica urinară şi avea şi pietre. DOMNUL a avut milă de ea. Ea a avut aceste crize şi înainte, dar DOMNUL i-a ajutat. În concluzie putem spune: Dumnezeu a chemat-o pe sora Bell. În felul acesta trebuie s-o luăm.

Aşa cum mi-a spus el, eu am crezut că este vorba despre doamna Stepherd, pe care nu o cunosc. Doamna este poate aici în dimineaţa aceasta şi eu doresc să o cunosc dacă o văd. A fost spus că este vorba despre doamna Stepherd. Dar poate a trebuit să se întâmple totul astfel, căci dacă aş fi ştiut că este vorba despre doamna Bell care a fost într-o astfel de stare, m-aş fi dus poate acolo şi ma ş fi rugat pentru ea. Poate Dumnezeu nu a vrut să facem aceasta. Noi ştim că toate aceste lucruri le slujesc celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu. Eu sunt sigur că doamna Bell l-a iubit pe DOMNUL; ea a fost o femeie bună. Ea a aparţinut de noi. Aici nu avem o linie de despărţire; familia lui Dumnezeu nu cunoaşte diferenţa dintre albi şi negri, roşi sau galbeni. Noi suntem fraţi şi surori în Hristos. Noi îi iubim şi le simţim lipsa ca adunare. Oh, cum îi voi simţi lipsa sorei Bell cu Amin-urile ei mari şi adânci pe care le striga de acolo din colţ. Când o aduceau acasă, ea vorbea despre DOMNUL Isus. Dacă sunt corect informat, ceremonia de înmormântare va avea loc aici în adunare, marţea următoare la ora 13. Cred că fratele Neville şi eu vom ţine discursul de înmormântare. Dar ca adunare suntem cu unul mai puţin, pentru că cineva, în cazul nostru sora Bell, a fost luat de la noi. Lăsaţi-ne să ne ridicăm pentru un moment în semn de respect pentru sora noastră Bell şi să ne aplecăm capetele.

O, Dumnezeul vieţii, care dai şi iei viaţa, după cum a spus Iov: „DOMNUL a dat, DOMNUL a luat, lăudat să fie Numele DOMNULUI“, înainte cu câţiva ani ne-ai trimis-o pe sora Bell ca cetăţeană a casei lui Dumnezeu. Îţi mulţumim pentru fiecare inspiraţie pe care am primit-o prin ea. Ea a cântat cu plăcere şi a mărturisit umplută cu Duhul, încât a strigat şi a jubilat. Ea nu s-a ruşinat de Evanghelia lui Isus Hristos, căci pentru ea vindecarea a fost puterea lui Dumnezeu. Anii ei s-au înmulţit şi timpul pentru răspundere vine pentru fiecare. TU ai luat-o în dimineaţa aceasta în prezenţa Ta, adevărat, când vom merge de aici vom fi în prezenţa lui Dumnezeu.

O, Dumnezeule, noi Îţi mulţumim pentru tot. Noi Te rugăm să-l binecuvântezi pe soţul ei, prietenul meu, James, pe fiul ei, pe fiicele ei şi pe toate rudele. Noi am auzit că fiul ei, care este staţionat cu trupele în Germania, va veni pentru a-i da ultima onoare mamei lui decedate. O, cât este de încărcată inima acestui tânăr în dimineaţa aceasta. Eu mă rog pentru el, DOAMNE. O, DOAMNE, binecuvânteazăl. Binecuvântează-l pe Jimmy, care lucrează foarte greu pentru întreţinerea familiei lui. Eu mă rog ca această familie mare să nu fie despărţită, ci să fie toţi împreună pe partea cealaltă.

DOAMNE, lasă-ne să pregătim armele, să ne încingem mijlocul şi să mergem afară în luptă, deşi în săptămâna aceasta avem un luptător mai puţin. Noi ne rugăm ca Tu să ne ţii, să ne întăreşti şi să ne ajuţi în timp ce înaintăm, şi fie ca în ziua aceea să fim toţi adunaţi pe partea cealaltă. Noi Te rugăm în Numele lui Isus. Amin.

Fie ca sufletul sorei noastre să se odihnească în pace. Eu doresc să spun încă o dată că ceremonia are loc aici marţi. Toţi sunt invitaţi. Fratele Neville va aranja totul. Astăzi nu sunt prea mulţi, dar totuşi cineva poate să aducă acolo două scaune pentru fratele şi sora Slaughter. Soră Slaughter, eu am primit convorbirea telefonică şi m-am rugat pentru ruda ta, sora Jean, care are febră mare. Este foarte rău, dar noi ne încredem în Dumnezeu că totul va fi bine. Noi vrem să citim acum din Scriptură. În dimineaţa aceasta vreau să-mi fac timp pentru a învăţa. De când m-am întors din Arizona, gâtul meu este puţin răguşit. Nu uitaţi, duminica următoare Billy a făcut deja de cunoscut vom avea, cred eu, o predică lungă. Veniţi cât puteţi de devreme. Noi vom începe la ora 9.30 sau ora 10. Adunarea va dura trei până la patru ore. Eu vreau să vă prezint Scriptura. Aduceţi creion şi hârtie cu voi. Dacă aveţi vreo întrebare, puneţio, poate putem să îi dăm răspunsul. Noi vom face ce vom putea ca să vă ajutăm. Mai întâi citim din Scriptură. Eu am trei texte din Biblie pe care vreau să le citesc. Mai întâi 1 Petru 5, 8-10, apoi Efeseni 6, 10-17 şi Daniel 12, 1-14.

Noi vrem să ne luăm timp pentru citit. Aproape toţi şed, numai puţini trebuie să stea în picioare. Noi vom încerca să încheiem cât putem de repede. Apoi ne vom ruga pentru bolnavi. În dimineaţa aceasta este aici o doamnă care este bolnavă. Ieri a fost foarte rău cu ea. Eu doresc ca ea să asculte în dimineaţa aceasta mai întâi, înainte de a mă ruga pentru ea. Eu cunosc situaţia acestei femei. Ea este foarte bolnavă. Dar noi avem un Tată ceresc foarte mare care a învins mai mult decât boala. Eu am aici un articol scurt pe care trebuia să-l citească sora Wood, dar a refuzat. Este un articol despre un doctor care a fost foarte surprins. El a fost un critic al vindecării divine şi nu a permis discuţii despre această temă nici în biroul lui. Şi sora lui medicală a fost exact aşa. S-a întâmplat ca printre pacientele lui să fie şi un caz foarte grav de cancer. El nu a vrut să aibe nimic de-a face cu ea. El a trimis-o într-un alt spital. Nici acolo nu au vrut să aibe nimic de-a face cu ea şi au trimis-o înapoi. Cancerul a fost la piept. Ea era într-o stare groaznică. Pielea era mâncată. Cancerul a străpuns pieptul până la coaste. Eu cred că voi înţelegeţi ce vreau să spun. În dimineaţa aceasta, prietenul nostru din Norvegia şade aici. Doctorul şi-a adunat toate instrumentele, pentru că ştia că ea doreşte să fie operată şi pieptul trebuia să fie înlăturat. Era o operaţie sângeroasă şi şi-a pregătit totul pentru ea. Sora medicală a adus-o pe doamna în sala de operaţie. După aceea s-a dus să aducă instrumentele care erau necesare, pentru ca doctorul şi asistentul lui să poată opera pieptul. Prosoapele şi celelalte lucruri erau deja pregătite. Ei s-au întors ca să înceapă.

Bărbatul ei a avut dorinţa să stea într-un colţ al încăperii să se roage. El era un predicator cu darul vindecării. El şedea acolo şi se ruga. Doctorul nu a fost de acord că el să rămână în încăpere. Dar atâta timp cât nu era în apropiere să privească şi nu îl deranja, i-a fost permis să rămână. Pe când şedea acolo rugându-se, a venit un vâjâit în cameră. Doctorul s-a întors cu instrumentele sale ca să înlăture pieptul. El şi-a aşezat pachetul la o parte. La piept nu era nici măcar o cicatrice. El a spus: „Poate să se mişte?“ Şi sora medicală a depus o mărturie. Amândoi au devenit creştini umpluţi cu Duhul Sfânt şi îi slujesc DOMNULUI.

Nu mai era nici măcar o cicatrice! Astfel a mărturisit doctorul Holbrook personal: „Cu un minut înainte mai era femeia acolo, sora medicală alături, cancerul cel mare a ieşit din pieptul ei şi nu mai era nici măcar o cicatrice.“ El este unul dintre cei mai buni medici din America. El a spus că atunci a fost convertit, deşi până atunci a fost diacon într-o biserică.

Vedeţi voi, oamenii spun că numai într-o adunare poţi învăţa să fii bun şi alte lucruri. Dar nu este aşa, prietene. Nu! Dumnezeu este Dumnezeu. EL este şi astăzi tot aşa de mare ca întotdeauna. EL va rămâne tot acelaşi. Noi Îl iubim. Acum vrem să citim 1. Petru 5, 8-10.

Fiţi treji, şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită. Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi. Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa vecinică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi.

Acum trecem la Efeseni. Noi vrem să citim cap. 6 de la vers. 10-17.

Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în DOMNUL şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânirilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. De aceea luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul. Staţi gata dar, având mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcaţi cu platoşa neprihănirii, având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii. Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.

Acum doresc să citesc din Daniel 12, începând cu vers. 1 până la sfârşit.

În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strâmtorare, cum n-a mai fost de când sunt neamurile şi până la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte. Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa vecinică, şi alţii pentru ocară şi ruşine vecinică. Cei înţelepţi vor străluci ca strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac şi în veci de veci. Tu, însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte, şi pecetluieşte cartea, până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi o vor citi, şi cunoştinţa va creşte. Şi eu, Daniel, m-am uitat, şi iată că alţi doi oameni stăteau în picioare, unul dincoace de râu, şi altul dincolo de malul râului. Unul din ei a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in, care stătea deasupra apelor râului; el şi-a ridicat spre ceruri mâna dreaptă şi mâna stângă, şi a jurat pe Cel ce trăieşte vecinic, că va mai fi o vreme, două vremuri, şi o jumătate de vreme, şi că toate aceste lucruri se vor sfârşi când puterea poporului sfânt va fi zdrobită de tot.

De aici vreau să numesc tema mea: „Cea mai mare luptă care s-a dat vreodată“.

(*Următorul aliniat cu probleme din adunare, nu a fost tradus.)

Pe tot drumul am simţit mâna DOMNULUI. Indiferent unde ne-am dus, am avut o întâlnire cu DOMNUL Isus. Este ceva deosebit când eşti singur în natură, dacă poţi să fii singur; este ceva care vă atrage. De aceea iubesc locurile mai singuratice. Te îndepărtezi de puterea duşmanului. Indiferent cât de mulţi avem aici, un drac nu poate face nimic rău dacă nu găseşte ceva prin care poate acţiona. Voi vă amintiţi de scoaterea legiunii dracilor. Ei au vrut să facă mai mult rău, de aceea au spus că vor să intre în ciurda de porci. Satana trebuie să aibe pe cineva prin care poate să lucreze. Şi Dumnezeu trebuie să aibe pe cineva. EL are nevoie de noi. EL se bazează pe noi, că poate să lucreze prin noi.

În călătoria aceasta au venit mulţi la noi cu vise. DOMNUL Isus nu a dat greş niciodată, ci ne-a dat tălmăcirea corectă, exact cum trebuie să fie. Apoi El ne-a condus să găsim animalul sălbatic. A fost pur şi simplu minunat. Seara am stat lângă foc; la o distanţă de câteva mile am admirat licăririle focului de tabără, înconjuraţi de munţi. A fost puternic.

Un frate a avut greutăţi cu soţia lui. Cu mulţi ani în urmă ea a fost într-o adunare în care am predicat eu, şi şi-a ridicat capul deşi eu i-am rugat să-şi aplece capetele. Pe platformă a fost o femeie din care nu vroia să iasă un duh rău. Această femeie şi-a ridicat capul fără frică. Duhul cel rău a ieşit din femeia de pe platformă şi a intrat în această femeie. Aceasta s-a întâmplat în urmă cu paisprezece ani. Femeia se afla într-o stare critică, mai ales psihic; ea făcea lucruri care nu erau corecte. Ea l-a părăsit pe soţul ei şi s-a căsătorit cu un altul, în timp ce mai trăia cu soţul ei şi susţinea că nu ştie ce a făcut. A fost controlată din cauza amneziei. Dar nu a fost boala aceasta; a fost un duh. Doamna a fost înainte o cunoştinţă plăcută¼, dar din seara aceea a început să mă urască. Desigur că puteţi să înţelegeţi, de ce.

Când soţul ei a îngenunchiat în încăpere pentru rugăciune, a venit Duhul Sfânt. Atunci s-a întâmplat. EL i s-a arătat bărbatului noaptea în vis. Şi el s-a întors aici cu visul. El a crezut că este o glumă, dar apoi s-a văzut că este exact răspunsul pentru vindecarea soţiei lui. Cum a lucrat Duhul Sfânt!

Când am fost cu fratele Norman şi cu ceilalţi în Tucson, DOMNUL a început din nou să lucreze şi nea descoperit lucruri mari şi puternice. Într-o seară şi aceasta m-a adus la această concluzie priveam înspre cer pe la ora 10 împreună cu fratele Wood şi fratele Sothman. Şi o frică a venit peste mine. Eu am spus: „Priviţi într-acolo! Toate aceste cete mari cereşti! Totul este într-o armonie perfectă.“ Fratele Wood a spus: „Cele două stele acolo sunt aşa de aproape una de alta încât aproape că formează numai o singură lumină.“ Eu am răspuns: „Frate Wood, ştii tu, conform ştiinţei, că la car (carul mare şi carul mic) distanţa dintre cele două stele este mai mare ca distanţa de la pământ la ele, deşi se pare că nu sunt la o distanţă mai mare de o palmă una de alta. Dacă s-ar apropia de pământ cu o viteză de o mie de mile pe oră, ar dura sute de ani înainte de a ajunge aici.“ Eu am spus: „În acest sistem enorm de mare, aşa ne este spus, poţi să priveşti cu un telescop la o distanţă de 120 milioane de ani lumină şi vezi că şi acolo sunt stele şi luni. Dumnezeu le-a creat pe fiecare, şi El tronează în mijlocul lor.“ Eu am spus: „La un observator astronomic mi s-a explicat zodiacul şi însemnătatea denumirilor, fecioara, racul şi leul. Prima venire a lui Isus a fost printr-o fecioară, a doua Lui venire este ca leu din seminţia lui Iuda. Eu am încercat să văd zodiacul dar nu l-am văzut, deşi este acolo. Pentru acei care au experienţă, există. Iov l-a văzut. În trecut oamenii priveau într-acolo ca la o Biblie. Şi totuşi, la o distanţă de milioane şi bilioane de ani lumină, se află Dumnezeu. EL priveşte în jos. Pavel este acolo; mama mea este acolo.

Eu m-am gândit la cetele cereşti. Nici una din ele nu iese din traiectorie. Fiecare respectă timpul; ceata cea mare al lui Dumnezeu. Eu m-am gândit la soldaţi. Ce s-ar întâmpla dacă luna ar ieşi din traiectorie? În numai câteva minute pământul ar fi acoperit cu apă. Pământul ar fi într-o stare ca atunci când Dumnezeu a hotărât să ni-l pună la dispoziţie. A fost gol şi pustiu, întunecat şi acoperit cu apă. Dacă luna s-ar mişca din traiectoria ei, atunci s-ar întâmpla acelaşi lucru. Când luna se îndepărtează de pământ, vine fluxul. Fluxul şi refluxul se orientează după aceasta.

Ceata cea mare a lui Dumnezeu! Când m-am pus în pat, am început să mă gândesc asupra acestui lucru, că niciuna nu greşeşte traiectoria, ci toate au poziţia lor. Când se mişcă una dintre ele, este întotdeauna cu un scop şi influenţează pământul. Noi vedem acum rezultatul, ce se întâmplă, dacă una dintre ele îşi părăseşte locul. Totul este influenţat prin aceasta. Eu mă gândeam că dacă marea ceată cerească trebuie să-şi menţină locul pentru ca să rămână totul în ordine, atunci cum este cu dezordinea cetei pământeşti? Dacă cineva iese din această ordine, totul este în dezordine. Tot programul lui Dumnezeu iese din echilibru, dacă un membru iese din ordine. Noi ar trebui să ne străduim să menţinem ordinea Duhului. În dimineaţa aceasta doresc să contribui în faţa lui Dumnezeu la adevăratele slujbe de vindecare, astfel ca noi, ca grup care suntem adunaţi aici sub acest acoperis,¸ să fim într-o armonie perfectă în Duhul Sfânt, fiecare membru al trupului să fie inclus în această vindecare şi să aibe loc totodată o vindecare spontană a sufletului şi a duhului. Numai dacă ne menţinem locul. La început am vorbit despre femeia care a fost operată de cancer de dr. Holbrook. Dumnezeu care a făcut să vină vâjâitul în clinică, a luat cancerul fără ca să mai fie vreo cicatrice. Voi nu ştiţi că acelaşi Dumnezeu este aici? EL aşteaptă numai ca fiecare să-şi ocupe locul în ceata lui, cum o fac stelele.

După cum ştiţi, am avut războaie şi strigăte de război, şi dacă va mai ţine pământul vor mai fi multe războaie. Dar aţi recunoscut că există numai două puteri în întregul univers? Toate conflictele dintre naţiuni şi dintre noi depind de cele două puteri. Există numai două puteri şi două împărăţii. Totul este în legătură cu una dintre cele două puteri. Aceste puteri sunt puterea lui Dumnezeu şi puterea lui Satana. Fiecare război, fiecare dezordine tot ce se întâmplă, se întâmplă prin puterea lui Dumnezeu sau prin puterea lui Satana. Acestea sunt unicele puteri care există. Este puterea vieţii sau puterea morţii. Acestea sunt cele două puteri.

Puterea lui Satana este contrariul puterii lui Dumnezeu. Nu este puterea adevărată, pentru că tot ce are Satana este contrariul puterii lui Dumnezeu. Moartea este contrariul vieţii. O minciună este adevărul sucit. Curvia este actul corect care este folosit abuziv. Tot ce are Satana este pe dos, dar este totuşi o putere.

Noi toţi care şedem aici, suntem stăpâniţi de una sau de cealaltă putere. Să-l scoatem pe cel rău şi să ne ocupăm locul, ca stelele cerului.

Biblia vorbeşte în Iuda despre stele rătăcitoare şi valuri de mare care îşi spumegă ruşinile lor (vers. 13). Noi nu vrem să fim stele rătăcitoare şi să întrebăm dacă una sau cealaltă este corect, să întrebăm dacă se va întâmpla şi cum se va întâmpla. Nu mai întrebaţi! Fiţi ca stelele cerului, soldaţi adevăraţi, să vă faceţi datoria. Fiţi credincioşi, fie că este viaţă sau moarte. Dacă o naţiune se pregăteşte să se lupte împotriva alteia, atunci ar fi mai bine să ne gândim ce este corect şi ce este pe dos, şi dacă sunt în stare să se lupte împotriva acelei naţiuni. Isus ne-a învăţat să aproximăm costurile. Dacă oamenii ar face aceasta, dacă naţiunile s-ar gândi asupra acestor lucruri, de ambele părţi, atunci nu ar mai exista război. Dacă oamenii nu fac aceasta, responsabilii armatei şi ai naţiunii nu se gândesc dacă sunt în drept, nu cercetează motivele dacă sunt corecte şi dacă nu au destulă putere să îi biruiască pe ceilalţi, atunci vor pierde cu siguranţă.

(*Aliniatul despre generalul Custer care i-a alungat pe indieni, nu a fost tradus.) Dacă o armată se pregăteşte pentru o luptă, se aleg soldaţii. Ei sunt pregătiţi şi îmbrăcaţi pentru luptă. Eu cred că cea mai mare luptă care a fost dată vreodată va intra în acţiune acum în Arizona. Eu cred că Dumnezeu i-a ales pe soldaţii Săi. Eu cred că El i-a îmbrăcat şi i-a antrenat. Linia de front este deja stabilită, pregătită pentru luptă.

Prima luptă mare a început în cer, când Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu Lucifer şi îngerii lui. Prima luptă a început în cer. Astfel păcatul originar nu este de pe pământ, ci în cer. Apoi a fost aruncat pe pământ şi a venit peste omenire. Lupta îngerilor s-a transformat în lupta oamenilor. Satana a venit să distrugă creaţia lui Dumnezeu care a creat-o pentru Sine. Satana a venit s-o distrugă. Acesta a fost planul lui. Aşa a început lupta aici pe pământ. El a început în noi şi de atunci este în desfăşurare. Înainte de a porni la luptă, trebuie stabilit unde va avea loc această luptă. Locul este stabilit. Primul război a fost în zona neutră, apoi s-a extins şi în alte locuri anumite. Aşa a fost deja în războiul dintre israeliţi şi filisteni. S-au adunat pe munţi. Acolo a venit Goliat şi i-a provocat pe israeliţi. David s-a întâlnit cu el în vale, a trecut peste râul cel mic care curgea printre cele două dealuri, şi şi-a luat pietre. Trebuie ales un loc.

Există un teritoriu neutru, o ţară a nimănui. Acolo s-a desfăşurat lupta. Lupta nu este împrăştiată peste tot, ci este la linia frontului. Acolo se întâlnesc şi îşi încearcă puterile. Acolo îşi încearcă puterile o armată împotriva celeilalte pe pământul neutru al întâlnirii. Nu pierdeţi aceasta! Când a început această luptă mare pe pământ, a trebuit să se aleagă un teritoriu neutru pe care poate să se desfăşoare lupta. Lupta are loc pe teritoriul de bătălie în gândirea omenească. Acolo începe lupta. Mintea omenească este aleasă pentru teritoriul de luptă. Lupta începe acolo pentru că hotărârile se fac în mintea omenească.

Nu a început printr-o organizaţie sau printr-un mecanism. Nu a început acolo. De aceea, niciodată, niciodată nu poate să împlinească o organizaţie planul lui Dumnezeu; pe câmpul de luptă al minţii noastre trebuie să îl întâlnim pe duşman. Voi trebuie să vă hotărâţi. Se îndreaptă spre voi. Eu vreau ca această fetiţă care este foarte bolnavă, să asculte cu atenţie. Hotărârile se desfăşoară în minte, în cap. Acolo se întâlneşte Satana cu voi. Hotărârile se fac astfel, pentru că Dumnezu l-a creat aşa pe om. Dacă aţi putea să vă uitaţi aici, pentru că eu am făcut un desen mic. Nu demult l-am pus aici pe tablă.

Omul poate fi comparat cu un bob de grâu. Omul este o sămânţă. Fizic, voi sunteţi sămânţa tatălui vostru şi a mamei voastre. Viaţa vine de la tată şi de la mamă. Cei doi împreună, celula-ou şi sângele se împreună. În celula de sânge este viaţa şi când începe să se dezvolte se formează copilul. Fiecare sămânţă este învelită. Sămânţa cu viaţa este învelită încă o dată. În felul acesta suntem noi creaţi. Noi suntem trup, suflet şi duh. Exteriorul trupul, învelişul. Interiorul sufletul şi interiorul sufletului, duhul. Duhul stăpâneşte totul.

Când vă întoarceţi acasă, aşezaţi-vă şi formaţi trei cercuri. Exteriorul trupul, are cinci simţuri cu care ţine contact: văzul, gustul, pipăitul, mirosul, auzul. Aceste cinci simţuri stăpânesc corpul omenesc. În interiorul trupului este sufletul. Sufletul este dominat de imaginaţie, conştiinţă, memorie, raţiune şi înclinaţii. Aceste însuşiri domină sufletul. Dar duhul are numai un simţ duhul. Înţelegeţi? Duhul are numai un simţ. Acest simţ este stăpânit de credinţă sau de îndoială. Asta aşa este. Există numai un singur drum pentru hotărâre, se întâmplă prin voinţa liberă. Voi puteţi să primiţi credinţa sau îndoiala, ceea ce lăsaţi să vă stăpânească.

Satana a început cu lucrul cel mai important şi a cauzat ca duhul omului să se îndoiască de Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu a început cu lucrul cel mai important, cu Duhul, în care a pus Cuvântul Lui. Astfel vedeţi cum se desfăşoară!

Dacă biserica aceasta ar putea fi în legătură ca toţi să fie de acord, fără nici o umbră de îndoială, atunci în cinci minute nu ar mai fi nici o persoană slăbită în mijlocul nostru. Toţi care vor să primească Duhul Sfânt, îl vor primi. Dacă aţi aduce numai acel ceva în ordine. Lupta începe deci în gândurile voastre. Gândiţi-vă! Nu are nimic de-a face cu ştiinţa creştină, aceasta este gândirea mintală. Noi acceptăm viaţa în minte care este Cuvântul lui Dumnezeu, şi aduce viaţă la iveală. Gândurile voastre nu vor. Dar Cuvântul lui Dumnezeu o aduce în canalul corect al gândurilor voastre. Nu este gândul cum o prezintă ştiinţa creştină nu, nu este asta. Dar mintea voastră o primeşte şi o înţelege.

De cine este stăpânită mintea voastră? De duhul vostru. Dar duhul vostru acceptă Cuvântul lui Dumnezeu, şi în el este viaţa. Aduce viaţa în voi. O frate, dacă se întâmplă aceasta, dacă este condusă viaţa în voi, atunci se adevereşte Cuvântul lui Dumnezeu în voi. „Dacă rămâneţi în Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, atunci vă puteţi ruga pentru orice, şi atunci se va împlini.“

Ce se întâmplă? Din interiorul inimii, care este sufletul, este hrănit fiecare canal. Problema este aceea că noi suntem cu multă îndoială în noi şi încercăm să cuprindem ceva. Cu aceasta trebuie să încetaţi şi să conduceţi Cuvântul adevărat al lui Dumnezeu în canalul corect. Atunci se aranjează totul automat. Depinde de ceea ce este în interior aceasta contează, interiorul. Satana se apropie din interior înspre exterior.

Voi spuneţi: „Eu nu fur. Eu nu mă îmbăt! Eu nu fac lucrurile acestea.“ Nu are nimic de-a face cu aceasta. Este vorba despre interior. Indiferent cât de buni sunteţi, ce fel de morală şi dragoste aveţi pentru adevăr, aceste lucruri sunt respectate, însă Isus a spus: „Voi trebuie să vă naşteţi din nou.“ Trebuie ca în interiorul nostru să se întâmple ceva. Dacă nu ajungeţi la experienţa aceasta, atunci purtaţi ceva artificial în faţa publicului, iar în inima voastră există totuşi dorinţa de a face ce nu este sfânt.

Nu poate fi ceva artificial, trebuie să fie autentic. Există numai o posibilitate pentru a ajunge acolo, şi anume prin gândurile voastre care pătrund în suflet şi asta prin decizia voinţei voastre libere. „Aşa cum gândeşte un om în inima lui, aşa este el.“ „Dacă ziceţi către muntele acesta: ,Ridică-te! şi nu vă îndoiţi în inima voastră, ci credeţi ce ziceţi, se va întâmpla.’” Voi puteţi primi ceea ce cereţi. Aţi înţeles?

Vedeţi voi, acesta este câmpul de luptă.

Dacă aţi putea să începeţi cu aceasta! Noi suntem aşa de interesaţi să facem ceva pentru Dumnezeu. Această femeie, de exemplu, este interesată fără îndoială să trăiască. Ea doreşte să fie sănătoasă. Şi alţii sunt aici care doresc să fie sănătoşi. Dacă auzim despre astfel de cazuri, aşa cum am amintit mai înainte despre medic, despre învierea din morţi, despre lucruri mari şi puternice pe care le-a făcut DOMNUL nostru, atunci suntem în plină aşteptare. Problema este că voi încercaţi să faceţi ceva prin mintea voastră, prin cunoştinţă.

Mulţi au prezentat Cuvântul lui Dumnezeu în mod fals, şi eu am fost înţeles greşit aici pentru că fac chemarea la altar. Eu am spus că nu prea sunt pentru chemarea la altar. Prin aceasta nu am vrut să spun să nu faceţi nici o chemare la altar. Însă dacă cineva vă ia de braţ şi spune: „Frate John, ştii tu ceva? Noi suntem vecini de atâta vreme. Vino acum odată cu mine în faţă la altar. Îngenunchiază aici!“ ce face el cu aceasta? Eu aş dori să am aici o tablă ca să vă pot arăta ce face el. El încearcă să lucreze la sufletul lui cu înduplecări şi lămuriri. Asta însă nu merge. Nu aceasta este calea. Desigur că nu. Poate că el încearcă să lucreze la sufletul lui cu mintea şi aduceri de tablouri care să-l mişte din loc: „Frate John, tu ai avut o mamă minunată. Dar ea a murit de mult timp“ o amintire. Vedeţi, aşa ceva nu puteţi să faceţi. Totul trebuie călăuzit prin decizia voinţei libere. Voi înşivă trebuie să permiteţi ca Cuvântul lui Dumnezeu să lucreze în voi. Voi nu veniţi pentru că mama voastră a fost o femeie bună, nu pentru că sunteţi vecini buni, voi veniţi pentru că Dumnezeu v-a chemat şi voi Îl acceptaţi pe baza Cuvântului Său, Cuvântul care înseamnă totul.

Cuvântul! Dacă voi îndepărtaţi toate piedicile de pe cale, toate gândurile şi planurile voastre şi lăsaţi ca Cuvântul să pătrundă înăuntru, atunci Cuvântul va rezolva totul. Aici vedem noi cu ce este acoperit Cuvântul. Voi ziceţi: „Conştiinţa, simţurile, etc. nu au nimic de-a face cu aceasta, frate Branham?“ Desigur că au ceva de-a face. Dacă voi permiteţi ca Cuvântul să pătrundă şi totuşi îl acoperiţi cu gândirea intelectuală, atunci nu poate să crească. Atunci se va prăpădi totul. Aţi văzut vreodată cum cineva a semănat un bob de grâu bun, apoi a lăsat să cadă un băţ de lemn peste plantă şi astfel a crescut strâmbă? Aşa se întâmplă cu orice creşte în sus, dacă este acoperit.

Acesta este motivul cu credincioşii penticostali din timpul acesta. Noi am permis ca ei să frâneze prin multe lucruri credinţa care ne-a fost vestită şi pe Duhul Sfânt care locuieşte în noi să fie stins. Noi am cedat la multe lucruri şi am privit înspre alţii. Satana va încerca să vă îndrepte privirea tot înspre greşelile şi neajunsurile altora. El încearcă să vă ţină departe de mărturia adevărată şi autentică. El vă va îndrepta privirea deseori spre un făţarnic care a plecat pentru a imita ceva. El nu a făcut nimic, el a imitat numai. Dar dacă vine ceva din izvorul adevărat al Cuvântului lui Dumnezeu, atunci cerul şi pământul vor trece, însă Cuvântul Lui nu va trece niciodată! Trebuie să reziste. Poţi s-o vezi şi tu, soră?

Mai întâi Cuvântul trebuie crezut cu mintea, apoi trebuie să fie crezut din inimă. Atunci Cuvântul lui Dumnezeu devine realitate în viaţă. Apoi toate dorinţele sufletului şi a trupului sunt puse la o parte prin Duhul Sfânt. Atunci aţi primit o gândire dumnezeiască. Atunci sunteţi siguri de Dumnezeu. Tot ce este dumnezeiesc curge apoi prin voi. Nu mai este nici o îndoială. Nimic nu se poate ridica împotrivă. Nimic nu se poate împotrivi în gândirea voastră. Dacă spune cineva: „Da, eu îmi aduc aminte, îmi aduc aminte. Doamna Jones a încercat să se încreadă în Dumnezeu. Doamna cutare a încercat să se încredinţeze lui Dumnezeu pentru vindecarea ei. Dar nu i s-a întâmplat nimic.“ Dacă acest canal a fost golit şi a fost curăţat, apoi umplut în interior cu Duhul Sfânt, atunci celelalte lucruri nici nu-ţi mai vin în minte. Atunci nu te mai interesezi de doamna Jones şi ce a făcut ea, atunci este vorba de fiecare în parte şi de Dumnezeu, şi de nimeni altul afară de noi amândoi. Aici o aveţi. Aici este lupta voastră.

Înecaţi orice gând străin dinainte. Omorîţi-l imediat la început. Nu vă gândiţi cât de mult puteţi să duceţi lupta, ci opriţi-o şi împiedicaţi-o imediat. Dacă veniţi, să nu vă gândiţi în mintea voastră la tot felul de alte lucruri, de exemplu: „Eu nu voi reuşi şi poate nimic nu este corect.“ Să nu faceţi aşa ceva! Aruncaţi totul la o parte. Deschideţi canalul şi ziceţi: „O, Dumnezeule, Cuvântul Tău este veşnic adevărat şi este pentru mine la fel de valabil. Dacă întreaga comunitate dă greş sau toată lumea, dar eu nu pot să greşesc ţinta pentru că eu Te cuprind prin Cuvântul Tău, Te accept după Cuvânt.“ Aceasta este lupta. Asta este. De ce ar îndepărta Dumnezeul Cel Atotputernic cancerul de la pieptul unei femei, fără să rămână vreo cicatrice, iar un copil bolnav să-l lase să moară? Nu, sigur că nu.

Nu demult a venit o fată de la facultate. Mama ei mi-a telefonat şi a zis: „Frate Branham, fiica mea are cancer. Medicii au constatat că este cancer.“ Ea a zis: „Dacă se deschide nodul următor, atunci se poate întâmpla deasupra inimii ei. Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci s-a terminat cu ea. Dacă judecăm după repeziciunea cu care se deschid, ea mai are trei luni de trăit.“ Mama ei a spus: „Ce să fac? S-o trimit înapoi la şcoală?“ Eu am zis: „Las-o să meargă, pentru că ea se va duce probabil foarte repede. Las-o să meargă pentru ca ea să trăiască o viaţă normală. Să nu-i spui nimic despre boală.“

Femeia mi-a zis: „Ce trebuie să fac?“

Eu am zis: „Trebuie s-o aduci în rândul de rugăciune. Vino şi tu cu ea.“ (Eu aveam un simţământ ciudat.)

Când a venit fata aceea cu buzele vopsite în dimineaţa respectivă, aşa cum este moda acum la şcoală (eu n-am ştiut cine este persoana care mă sunase la telefon) am luat mâna ei şi am zis: „Bună dimineaţa, soră.“ Acolo era ea. Ea era. M-am uitat câteva momente la mama fetei şi le-am văzut pe amândouă fără Dumnezeu, fără Hristos. Eu am spus: „Cum puteţi să aşteptaţi vindecare pe o astfel de bază? Veţi accepta pe Isus Hristos ca Mântuitorul vostru personal? Veţi veni şi vă veţi lăsa botezate în Numele lui Isus Hristos spre iertarea păcatelor voastre?“ Ele au răspuns: „O vom face.“ Oh, voi ştiţi ce se întâmplase. Poate că femeia este aici în dimineaţa aceasta. Mulţi dintre voi cunosc cazul. Fratele Mike Egan, unul din casierii noştri, a observat cazul. Aceasta s-a întâmplat acum patru sau cinci ani. Fata a fost adusă înapoi la medic. Nu mai era de găsit nici o urmă de cancer în ea. Care era motivul? Mai întâi trebuia să se deschidă canalul. Voi trebuie să-l trimiteţi pe Duhul Sfânt care vine cu Cuvântul pe linia frontului. EL este Cuvântul. EL stă acolo. Pe El nu-L va opri nimic. Nimic nu-i stă în cale. Toate canalele sunt curăţate.

Este ca un boiler vechi care este înfundat după ce este încălzit, acesta explodează, pentru că nu sunt curăţate canalele. Aşa este cazul cu mulţi creştini care au explodat, pentru că ei şi-au curăţat canalele. Ei nu intră până în interiorul lor. Voi trebuie să curăţaţi totul conştiinţa, mintea, gândurile totul trebuie pus la o parte. Cuvântul neamestecat al lui Dumnezeu trebuie să iasă ca adevăr din interior înspre exterior la oameni. Chiar dacă mii şi zeci de mii cad în cealaltă parte, voi vă încredeţi în DOMNUL şi ştiţi că acesta nu are nimic de-a face cu voi. Eu sunt acela care I se încrede. Eu sunt acela care crede.

Dacă noi tindem după aceste lucruri, atunci lăsaţi-ne să deschidem canalele. Noi vedem cum unul şi altul, chiar mii de persoane depun mărturie. Însă Satana încearcă să se întoarcă pentru a pătrunde din nou. El conduce întreaga armată pe calea sa. Mintea voastră vederea, gustul, simţul, mirosul şi auzul sunt în ordine, dar nu vă încredeţi în ele, doar dacă acestea corespund cu Cuvântul. Acestea sunt bune, dar dacă nu corespund cu Cuvântul, să nu le daţi ascultare. Imaginaţia, conştiinţa, memoria, raţiunea şi înclinaţiile sunt în ordine dacă corespund cu Cuvântul. Însă dacă înclinaţiile voastre nu corespund cu Cuvântul, atunci scăpaţi-vă de acestea, aruncaţi-le într-un canal de încălzire. Dacă plănuirea voastră în minte nu corespunde cu Cuvântul, îndepărtaţi-vă de acestea. Aşa este. Dacă mintea voastră, închipuirea voastră, conştiinţa voastră sau altceva, nu corespunde cu ceea ce este în interiorul vostru, atunci scăpaţi-vă de ele. Ce aveţi atunci? Atunci aveţi întregul sistem solar. Aleluia. Dumnezeu a aşezat stelele în ordinea lor şi a spus: „Rămâneţi acolo până vă chem.“ Ele rămân acolo. Nimic nu le poate mişca. Dacă Dumnezeu îl cuprinde pe un om în mâinile Lui până ce gândurile, conştiinţa şi toate celelalte sunt curăţate, astfel ca Dumnezeu să stea cu Duhul Său în spatele lui, atunci nu mai există nici un drac în lumea aceasta care să mai introducă vreo îndoială în persoana respectivă. Aşa este. Dacă El vine şi spune: „Tu te simţi mai bine“, atunci conştiinţa voastră nu este influenţată negativ. Răspunsul vostru este clar cu un „Aleluia!“ Din deschiderea inimii se aude un „Slavă lui Dumnezeu!“ Răspunsul vostru sună aşa de curat şi de clar, pentru că Cuvântul şi puterea lui Dumnezeu devin astfel lucrătoare. Acesta este lucrul cel mai important. Acesta este câmpul de luptă. De la început acesta a fost câmpul vostru de luptă, acolo în suflet, acolo în minte, care se deschide pentru adevăr. Gândirea este uşa spre suflet sau uşa spre Duh. Gândirea minţii se deschide, acceptă sau respinge Duhul.

Voi aveţi o conştiinţă redusă, puţin simţ, o mişcare în gândire, toate aceste lucruri, dar nu are nimic de-a face cu aceasta. Acestea sunt doar simţuri mici. Dar când totul se transpune în realitate, atunci gândul minţii voastre se deschide pentru a auzi. Mintea voastră o acceptă sau o respinge. Asta este, prieteni! O, Dumnezeule, fie ca niciunul din ei să nu dea greş. Sensul minţii voastre va deschide uşa sau o va închide. Voi puteţi să ascultaţi de conştiinţa voastră, de amintirile şi înclinaţiile voastre, însă dacă mintea şi gândirea voastră este închisă pentru toate acestea şi voi îi permiteţi lui Dumnezeu să intre prin Duhul şi Cuvântul Său, atunci toate celelalte sunt suflate afară. Orice îndoială a dispărut, orice frică a dispărut. Orice simţ al îndoielii a dispărut. Orice simţire negativă dispare. Nimic nu a mai rămas, decât Cuvântul lui Dumnezeu. Satana nu poate să se lupte împotriva Cuvântului. Nu, împotriva Lui el nu se poate lupta. Acum am recunoscut adevărul. Aceste luptebântuie în gândirea omului de la grădina Eden încoace. Satana a început cu aceasta. Ce a făcut el când a întâlnit-o pe Eva? El nu a tăgăduit Cuvântul lui Dumnezeu. El l-a redus doar la o părere. Pe undeva el a înfundat canalele mici. El a zis: „Desigur nu veţi muri.“ El ştia că acest Cuvânt este corect. El mai ştia că el nu poate tăgădui deschis. El a acoperit Cuvântul cu un pic de zahăr. Când mama mea ne dădea medicamente, ea turna suc de portocale în ulei de ricin. Eu am băut uleiul fără suc de portocale. Tot ce este făţărnicie … Câteodată ea ne-a dat un pic şi noaptea. Ea a turnat ulei pe zahăr, un pic de făţărnicie, dar după ce se ducea zahărul, uleiul aproape că ne ardea gâtul. Aşa este, prieteni. Satana este făţarnic. El vrea să vă arate ceva mai bun, o cale mai simplă, un plan mai înţelept. Dar nu există nici un plan care ar fi mai înţelept decât acela pe care l-a stabilit Dumnezeu de la început în Cuvântul Său. Ţineţi-vă tare de Cuvânt! Ţineţi-vă echilibrul în Cuvânt! Permiteţi să vă cuprindă şi cuprindeţi-L şi voi! Rămâneţi cu Cuvântul! Aşa este lucrarea.

Lupta a bântuit când Eva şi-a deschis gândirea omenească la şoapta vrăjmaşului. Aceasta era ţeava prin care intrase îndoiala. Ea a plănuit în sufletul ei. Ea l-a văzut cu proprii ei ochi pe şarpe. El era frumos la chip, mult mai frumos decât bărbatul ei. El era cel mai viclean dintre animalele câmpului. Poate arăta mai bine ca bărbatul ei. El era un animal mare, masculin. El a încercat să-i explice ce lucru mare ar putea face ei amândoi. Mai întâi ea şi-a deschis lumea gândurilor. După ce a făcut aceasta, a cuprins-o închipuirea omenească: „De ce oare nu poate fi copleşitor aşa ceva?“ Acesta este lucrul pe care el îl face şi azi cu femeile. O femeie cu un bărbat mic şi drăguţ, găseşte un bărbat mare şi tare care o atrage într-o închipuire firească. Gândiţi-vă la aceasta! Acesta este dracul, acesta este Satana! Şi invers. Bărbat cu femeie şi femeie cu bărbat. Ce face el? El lucrează prin puterea închipuirii mintale, prin conştiinţa cu care pune totul în mişcare. Dar voi să daţi prioritate Cuvântului lui Dumnezeu!

Un om ajunge până acolo ca să nu mai poată păcătui. Aleluia! Aici este. Acum primesc ceva proaspăt. Omul nu poate păcătui, numai dacă aruncă mai întâi Cuvântul lui Dumnezeu la o parte. El nu poate păcătui, adică să dea spaţiu liber necredinţei, numai dacă se dezleagă mai întâi de Cuvântul lui Dumnezeu, de prezenţa lui Dumnezeu. Altfel el nu poate păcătui. Eva nu a putut păcătui până ce nu a pus Cuvântul lui Dumnezeu la o parte. Astfel ea a deschis canalul pentru conştiinţa firească ca intrare pentru sufletul ei şi a început să se consulte: „De ce nu? Desigur! Bărbatul meu nu mi-a povestit niciodată aceste lucruri, dar eu cred că tu … El mi-a spus să nu fac aşa ceva, însă ceea ce îmi spui tu este atât de clar şi de luminat. Eu cred că va fi minunat. Tu mi-ai făcut totul aşa de clar.“ Vedeţi, aceasta a fost prima luptă! Din această luptă a rezultat fiecare război şi fiecare vărsare de sânge. Acolo, în grădina Eden. Ea s-a îndoit de Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă îndoiala cea mai mică faţă de Cuvântul lui Dumnezeu a fost necredinţă şi a provocat toate aceste necazuri, cum ne întoarcem noi la credinţa de la Rusalii, dacă şi noi ne îndoim de Cuvântul Lui? Aşa nu merge. Voi trebuie să vă închideţi faţă de aceste lucruri străine să nu fim cu mintea tot în lumea amintirilor, în hotărâri ale minţii şi să doborâm toate cele străine. Noi nu ne târguim, noi acceptăm Cuvântul doar pe o singură bază: „Dumnezeu a zis aşa“, şi se deschide un curent între voi şi Dumnezeu. Atunci se deschide fiecare canal între voi şi Dumnezeu. Acolo are loc lupta, pe linia frontului.

Acum să nu folosim doar o puşcă, ci o bombă atomică, pentru a face lucrarea în mod corect. Lăsaţi-ne să folosim bomba atomică a lui Dumnezeu. „Ce este, frate Branham?“ Crede în Cuvântul Lui! Aceasta este bomba atomică, aceasta înlătură boala şi dracii din dreapta şi din stânga. Ei vor fi distruşi şi vor dispărea. Tot ce este necredincios şi nedivin este dizolvat prin Cuvânt. Dacă cade bomba credinţei cu Cuvântul lui Dumnezeu în spate, atunci este alungat orice drac, orice boală, orice suferinţă. Voi întrebaţi: „Este adevărat, frate Branham? De ce se întâmplă cu unele persoane şi cu altele nu?“ Este vorba despre canal. Voi priviţi şi vedeţi, dar voi trebuie s-o purtaţi în voi. Nu privind de afară înăuntru, ci dinăuntru înspre afară.

Voi nu puteţi intra înăuntru prin înţelepciune firească sau prin alte lucruri; voi trebuie să veniţi prin canalul lui Dumnezeu până ce pătrunde totul în suflet. Cum poate avea loc? Care este ultimul canal? Consultaţia mintală merge aşa de departe încât poate spune: „Eu o simt, este aici. Eu pot s-o miros aproape, lucrurile sunt aici.“ Data viitoare vă consultaţi din nou: „Acum, medicul ar trebui să ştie despre ce vorbeşte. El spune:

„Tu nu te vei vindeca. Aşa va fi …“ Vedeţi voi, exact acolo sunteţi pe dos. Acela este Satana care stă acolo. Satana vă infiltrează aceste lucruri. Să nu le credeţi, Cuvântul lui Dumnezeu spune: „… eu îţi doresc toate cele bune şi sănătate, aşa cum este şi sufletul tău.“ Aleluia! Pentru ca să fiţi un soldat corect, eu doresc să vă meargă bine în ce priveşte sănătatea. Acolo vedeţi aceste canale. Numai dacă le deschideţi! Să nu încercaţi să treceţi pe lângă aceasta. Dacă Satana pătrunde acolo prin conştiinţă şi alte lucruri, atunci el intră în gândurile voastre până înăuntru în suflet. Niciodată nu puteţi să vă opriţi la aceste lucruri, fie doar, dacă voi îi permiteţi mai întâi să intre înăuntru. Dacă voi îl lăsaţi înăuntru, atunci el preia controlul.

Ce face el după aceea? El începe să se folosească de conştiinţa mintală şi o scoate prin deschizătură. Ce este? Vederea, gustul, simţul, mirosul, auzul; închipuirea, conştiinţa, memoria, raţiunea, înclinaţiile; el începe să folosească toate aceste canale mici şi diferite imediat după ce găseşte intrare sus. Mai întâi el vine în conştiinţa voastră mintală. Voi trebuie mai întâi să vă fiţi de acord cu el.

Ascultaţi! El poate să zvârle împotriva voastră, dar de intrat poate abia atunci când¼ voi îl acceptaţi să intre. Atunci când Satana s-a dus la Eva şi a zis: „Tu ştii că rodul este plăcut“, ea a stat pentru un moment liniştită şi a ascultat. O, acolo a făcut ea greşeala atunci când s-a lăsat oprită pentru un moment. Nu vă opriţi la nimic. Voi aţi primit mesajul. Isus trăieşte. Dumnezeu este Cel ce vindecă; acesta este mesajul. Să nu vă opriţi la nimic, nu la o gândire firească sau la altceva asemănător.

Ea s-a oprit pentru un moment. Astfel a intrat Satana în gândurile ei. Totul părea plăcut de auzit. O, să nu faceţi aceasta! Luaţi numai ceea ce spune Dumnezeu.

Dacă Avraam s-ar fi oprit la o hotărâre firească, când El i-a zis că el şi Sara vor primi un copil, ea fiind deja la vârsta de 65 de ani şi el de 75 de ani! Când el a fost de 100 de ani şi ea aproape de 90, mărturisea tot acelaşi lucru; anume că Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat; şi el numea lucruri care nu erau ca şi cum ar exista deja împotriva oricărei speranţe. Există de fapt vreo speranţă? El nu avea nevoie de speranţă.

Voi spuneţi: „Eu sper că mă voi însănătoşi. Eu sper că totul va fi bine cu mine. Eu sper că voi primi Duhul Sfânt. Eu sper că sunt un creştin. Eu sper să fac aceasta.“ Aşa ceva nu doriţi. Avraam nu s-a uitat la aceste lucruri. Amin. Împotriva oricărei nădejdi el totuşi a crezut Cuvântul lui Dumnezeu. Credinţa trece peste orice speranţă. Credinţa vine din interiorul inimii. Cum o primeşti? Prin poarta minţii care este uşa spre câmpul de luptă. Dacă porneşti pe câmpul de luptă … Satana pleacă la fel şi în dimineaţa aceasta, pentru a lua în stăpânire fiecare inimă. El se pune în faţa inimii acestei fete. El se postează înaintea inimii voastre. El se află pretutindeni. El vă spune: „O, eu am văzut cum au încercat şi alţii în trecut. Asta am auzit şi mai înainte.“ Scoateţi-l afară! Aruncaţi-l afară! Ce spune Biblia aici în textul nostru? Aruncaţi-l afară! Aşa este! Afară cu el! Eu cred că noi am fost instruiţi. Ce sa întâmplat cu noi, predicatorii? Eu mă întreb ce fel de instruire am avut noi. Instruirea lui Dumnezeu pentru această luptă mare.

Matei 24 şi Daniel 12 vorbesc despre o vreme de necazuri cum nu a fost pe pământ mai înainte. Noi trăim în timpul în care cultura, şcolarizarea şi celelalte lucruri îneacă Cuvântul lui Dumnezeu prin înţelepciunea firească. Lupta este în toi. Cine va rezista? Aleluia! Înşiruirea armatei a avut loc. Lupta porneşte.

Vedeţi, câtă rezistenţă şi opoziţie întâmpinăm noi! Cine va fi ca David care a zis: „Cât timp vreţi să priviţi cum batjocoreşte acest filistean netăiat împrejur, armata Dumnezeului Celui viu? Eu mă duc acolo să mă lupt cu el.“? Amin. Dumnezeu vrea în dimineaţa aceasta bărbaţi şi femei care se ridică şi spun: „Eu Îl voi lua pe Dumnezeu pe Cuvântul Său.“ Amin! Indiferent de experienţe negative şi de ceea ce a făcut unul sau altul, pentru că aceasta nu are nimic de-a face cu problema. Acei ce se tem ca Saul, îşi dau demisia, însă ceata lui Dumnezeu păşeşte înainte. Amin. Bărbaţi viteji, bărbaţi ai credinţei şi ai puterii cu o judecată corectă. Ei nu trebuie să fie deştepţi; nu trebuie să fie şcolarizaţi; ei trebuie să se pună doar la dispoziţie ca nişte canale potrivite. Dumnezeu se foloseşte de aceste canale mici. Ea s-a oprit doar un moment pentru a se consulta, spunând: „Să vedem mai întâi.“ Ce este cu doamna aceasta care este în dimineaţa aceasta aici? Fără îndoială că medicul i-a spus că ea a ajuns la capătul drumului şi că nu se mai poate face nimic. Aceasta o spune el ca medic. Eu nu-l condamn. Bărbatul acela vorbeşte conform ştiinţei. El constată că o durere a venit peste trupul copilului. Nu mai există nici o speranţă. El nu posedă medicamentul care ar putea opri boala. Astfel cancerul a biruit-o pe femeie. Desigur, moartea a biruit copilul. Însă Comandantul suprem al acestei trupe mari, aleluia. EL este învierea şi viaţa; nimic nu-L poate birui. Aleluia!

Conducerea armatei se află la Comandantul trupei, la inteligenţă. Rommel a fost „creierul“ armatei germane, nu Hitler. Aşa este. Eisenhower, Patton, bărbaţi ai armatei, cei care erau la linia frontului; de ei depindea mult în ce mod se dădea comanda.

Urmaţi-l pe comandantul trupei voastre! Dacă el este un general drept, dacă se dovedeşte corespunzător şi posedă cele patru stele, atunci urmaţi-l. Chiar dacă vi se pare fals. Îndreptaţi-vă înspre front! Faceţi ce vă spune el. Aleluia.

Noi avem un General cu cinci stele. Numele lui este Isus. EL oferă fiecăruia din noi cinci stele: credinţă (F-a-i-t-h). EL nu a pierdut niciodată vreo luptă. Aleluia! EL a biruit moartea, iadul şi mormântul şi îndepărtează orice drac din cale. El este Marele Comandant Suprem. Satana nu mai este nici măcar în tablou.

Cea mai mare luptă care va fi vreodată, este deja pregătită. Sigur că da. O, aleluia! Când mă gândesc numai cum am stat acolo şi am privit ce făcea El, am văzut cum El descoperea lucruri şi deschidea, spunând: „Aşa şi aşa va fi“, şi aşa a fost! Acum, priviţi doar încoace: „Cine este acest Comandant Suprem?“ Eu nu privesc înapoi şi întreb: „Este dr. cutare sau cutare?“ Eu privesc la ceea ce a spus Comandantul. EL este autoritatea cea mai înaltă a mântuirii noastre. Aleluia! Ce este mântuirea? Eliberare! Slavă! EL este Supremul eliberării noastre! Ceasul cel mare pentru atac este aproape. Aleluia! Soldaţii cu armătura lor strălucitoare sunt pregătiţi. Credinţa şi îndoiala îşi ocupă poziţia lor în dimineaţa aceasta. Îndoială de o parte, credinţa de cealaltă parte. Soldaţi, ocupaţi-vă poziţia! Aleluia! Comandantul nostru suprem, Steaua dimineţii merge înaintea noastră. EL nu cunoaşte cuvântul „retragere“. EL nu trebuie să se retragă. Sigur că nu! Lupta cea mare care a fost dată vreodată, are loc acum şi aici: lupta între viaţă şi moarte, între boală şi sănătate, între credinţă şi îndoială, între libertate şi legătura păcatului. Lupta a început. Soldaţilor, lustruiţi-vă săbiile şi armătura voastră!

Dumnezeu îşi pregăteşte soldaţii Săi. Amin! Dumnezeu unge armata Sa. America îşi înarmează soldaţii săi în modul cel mai bun, cu căşti de oţel, arme, tancuri şi orice le stă la dispoziţie. Dumnezeu îmbracă armata Sa, aleluia! Ce fel de armătură folosim noi? Sabia Duhului, Cuvântul lui Dumnezeu, Amin! Cuvântul lui Dumnezeu este mai tare decât o sabie cu două tăişuri şi pătrunde până ce desparte duhul şi sufletul, carnea şi oasele (Evrei 4). A crede Cuvântul Său este armătura lui Dumnezeu.

Astfel a înarmat-o El şi pe Eva, însă ea a rupt armătura primită. Cum a făcut-o? Deschizând capacitatea ei mintală pentru argumente. Cu Cuvântul lui Dumnezeu nu poţi argumenta şi tâlcui încolo şi încoace. Cuvântul nu îngăduie nici o gândire şi nici o tâlcuire mintală proprie. Voi credeţi doar simplu Cuvântul lui Dumnezeu. În direcţia aceasta nu există nici o îndoială. La Cuvântul Lui nu există argumente. Este Cuvântul lui Dumnezeu şi prin aceasta s-a rezolvat totul. Aici se află totul. Astfel s-a rezolvat totul pentru totdeauna. Înţelegi tu ce vreau să spun? Cuvântul lui Dumnezeu.

Dumnezeu l-a făgăduit. Dumnezeu a vorbit astfel.

Ei i-au zis lui Avraam: „Cum ştii tu, că veţi avea un copil?“ Răspunsul lui: „Dumnezeu a zis.“ Acest răspuns a rezolvat totul. „De ce nu-l aveţi încă?“ „Eu nu ştiu când îl vom primi, dar noi îl vom primi. Aşa a zis Dumnezeu. Eu nu mă las oprit prin nimic.“ „De ce nu te duci înapoi acasă, de unde ai venit?“ „Eu trebuie să fiu pelerin şi străin în această ţară.“ Amin. „Dumnezeu a dat făgăduinţa; El ne va dărui copilul în ţara aceasta în care El m-a trimis.“ Aleluia.

Dumnezeu vă va vindeca direct în această atmosferă a Duhului Sfânt în care v-a trimis El.

Dumnezeu vă va dărui ce a făgăduit. Credeţi numai! Amin. Deschideţi-vă canalele sufletului şi ale trupului, ale gândurilor şi ale minţii. Lăsaţi-vă pătrunşi de Cuvântul lui Dumnezeu. Mai întâi vine gândirea; acolo este câmpul de luptă. Să nu spuneţi: „Da, dacă aş putea simţi, dacă aş simţi că slava lui Dumnezeu se pogoară peste noi …“ O, asta nu are nimic de-a face. Deschideţi-vă mintea. Acesta este câmpul de luptă. Acolo este înşiruirea pentru luptă. Direct la linia frontului mintea şi gândirea voastră. Deschideţi-vă şi spuneţi: „Eu mă îndoiesc de îndoiala mea.“ Amin. „Eu mă îndoiesc de îndoiala mea, dar eu cred Cuvântul lui Dumnezeu. Aici vin eu, Satano.“ Ceva se va întâmpla. Desigur.

EL îi unge pe robii Lui cu Duhul Său; El îi trimite pe îngeri. Oamenii râd câteodată când este vorba de îngeri. Vă rog să mă urmaţi pentru un moment. Să citim în Evrei 1, 13-14:

„Şi căruia din îngeri i-a zis El vreodată: ,Şezi la dreapta mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut al picioarelor Tale?’ Nu sunt oare toţi duhuri slujitoare trimise să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor moşteni mântuirea?“

Toţi îngerii lui Dumnezeu. Biblia ne spune aici că Dumnezeu îi trimite pe îngerii Săi. Slavă Lui! Ce sunt ei? Duhuri slujitoare. Slavă Lui! De unde au fost ei trimişi ca duhuri slujitoare? Din prezenţa lui Dumnezeu. Cu ce sarcini? Să slujească conform Cuvântului Său. Amin! Voi nu sunteţi aici pentru a predica teologia vreunei denominaţiuni, ci Cuvântul Lui. Pentru aceasta sunt trimise duhurile slujitoare.

Cum o ştim noi, că ei sunt? Biblia mărturiseşte că Cuvântul Domnului a venit la prooroci. Aşa este? Aceşti îngeri slujesc cu Cuvântul Său prin Duhul Său, slujitori ai Cuvântului prin Duhul Sfânt! Duhul şi Cuvântul au venit la prooroci. Proorocii posedau Cuvântul lui Dumnezeu. Din cauza aceasta ei au putut să facă şi minuni. Nu era omul, ci Duhul lui Dumnezeu, Duhul lui Hristos, din omul respectiv. Pentru că Cuvântul lui Dumnezeu curăţase orice canal.

Dumnezeu a ales pe cineva şi acesta era uns cu Duhul Sfânt. Nu era el însuşi. Niciodată nu a făcut un prooroc ceva, până ce el nu a văzut o vedenie. Ilie a zis următoarele pe muntele Carmel: „…că eu sunt slujitorul Tău, şi că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca Ta. Ascultă-mă, DOAMNE, ascultă-mă, pentru ca să cunoască poporul acesta că Tu, DOAMNE, eşti adevăratul Dumnezeu …“ (1 Împ. 18, 36-37). O, slavă lui Dumnezeu. Eu am văzut-o deseori. Dacă voi sunteţi atinşi în mod corect de Duhul lui Dumnezeu şi veniţi sub ungere, dacă acest grup mic care este prezent în dimineaţa aceasta, poate să îndepărteze orice îndoială şi să accepte această gândire! Cum puteţi să vă îndoiţi în continuare, după ce voi aţi văzut cum morţii au fost înviaţi, cum oamenii paralizaţi au umblat, orbii au văzut şi surzii au auzit? Chiar şi îngerul Domnului, a cărui poză este aici pe perete, a fost dovedit de ştiinţă. Ce face El? Rămâneţi cu Cuvântul! Amin. Fiecare drac este alungat. Da, aceasta se întâmplă. Ce este? Duhurile slujitoare sunt trimise din prezenţa lui Dumnezeu pentru a-i unge pe predicatorii Cuvântului care se ţin de Cuvânt şi El confirmă Cuvântul Său cu semne însoţitoare. Prin aceasta se dovedeşte Isus Hristos ca acelaşi ieri, azi şi în veci. Aceasta este. Cum putem să ne îndoim noi după ce s-a adus odată dovada în diferite moduri în chip spiritual şi ştiinţific? El a mărturisit pentru Sine. De ce depinde acum? De gândirea noastră! Noi ne deschidem gândurile noastre pentru aceste lucruri şi spunem: „Eu nu ştiu dacă se va întâmpla sau nu. Poate mă¼ voi simţi mâine mai bine.“ Însă asta nu are nimic de-a face cu problema. Aşa cum am spus deja deseori, Avraam ar fi spus poate către Sara. Ca femeie ea trecuse de vremea ei, (voi ştiţi ce vreau să spun). Ea era atunci la vârsta de 65 de ani. Poate că el a zis deja în zilele următoare către soţia lui: „Te simţi deja altfel?“ „Nu, nicidecum. Dar nu are nimic de-a face cu aceasta; noi mergem mai departe. Acum, dacă tu vei deveni din nou o femeie tânără, noi ştim că toate condiţiile probabile sunt create ca să avem un copil. Te simţi altfel? A trecut deja o lună de la făgăduinţă. Te simţi deja altfel? Nicidecum, Avraame. Nu există încă nici un semn. Mie-mi merge ca în anii trecuţi.“ „Asta nu face nimic. Slavă lui Dumnezeu, noi îl vom avea totuşi.“ „Crezi tu cu adevărat, Avraame?“ Vedeţi, dacă El a promis ceva, atunci El va dărui un semn într-un fel sau altul. Desigur, El ne va da un semn. O, aleluia!

Un neam rău şi necredincios caută după semne. Aşa este. EL a dat un semn. Care este acesta? Cuvântul lui Dumnezeu. Acesta era un semn. Cum poate Dumnezeu să vindece copilul Său? Cuvântul lui Dumnezeu ne spune. Indiferent dacă eu simt ceva sau nu, orice s-ar întâmpla. Dumnezeu a spus şi cu aceasta s-a rezolvat.

Avraam a zis: „Pregăteşte-te, pentru că noi ne ducem în ţară.“ „Incotro te duci?“ „Eu nu ştiu!“ Amin. „Însă totuşi ne ducem. Noi ne pregătim de plecare.“ Ei au împachetat şi au plecat. Aleluia! Acesta este Cuvântul adevărat al lui Dumnezeu. Ce avea el în faţa ochilor? Făgăduinţa lui Dumnezeu, Cuvântul lui Dumnezeu. „Noi îl vom primi.“ „Vino afară din rudenia ta, Avraame, pentru că printre ei sunt necredincioşi care se îndoiesc şi ei te vor aduce în aceeaşi stare. Ieşi afară şi desparte-te de ei şi trăieşte pentru Mine.“ Ce este? „Părăsiţi totul ce face parte din gândirea firească şi semnele pe care le respectaţi. Deschideţi-vă mintea şi gândiţi-vă că Eu sunt. Vino şi trăieşte cu Mine!“ Amin.

Dumnezeu cheamă în dimineaţa aceasta fiecare sămânţă a lui Avraam la aceeaşi viaţă. Lupta cea mare este în curs acum în toată lumea. De la ce să se îndepărteze copiii lui Dumnezeu acum? De la vedere, gustare, simţire, auzire, miros, orice închipuire, gândire şi amintire, de la aşa zise lucruri lumeşti extraordinare, de la înclinaţii şi gândiri fireşti. Deschideţi-vă mintea şi lăsaţi Cuvântul să intre în voi şi păşiţi înainte. Astfel de luptători sunt soldaţi adevăraţi. Stelele îşi ocupă poziţia lor. Întregul sistem solar a rămas neschimbat. În fiecare dimineaţă răsare steaua dimineţii. Aşa a fost la creaţia pământului. Apoi fiecare stea şi-a ocupat locul la timpul potrivit. Steaua polară stă pe loc şi nu se mişcă. Aleluia! Totul se mişcă în jurul stelei polare, pentru că aceasta se află cu centrul direct înspre pământ. Aşa este cu Hristos. Amin. EL stă acolo şi comandă ca Comandant suprem al armatei Sale. Moise se afla pe munte cu mâinile ridicate în timp ce Israel se lupta şi îşi croia drum. Astfel el a stat cu mâinile ridicate până la apusul soarelui şi ei au trebuit să-i sprijine braţele. Acesta era Moise. El era un simbol înspre Hristos. Mâinile Lui au rămas ridicate pentru că erau prinse în cuie pe cruce. Aleluia! EL s-a ridicat în slavă, a intrat cu propriul Său sânge la Dumnezeu şi S-a aşezat la dreapta majestăţii Sale, până ce fiecare luptător va fi pătruns. Indiferent de ceea ce se va întâmpla, el se va lupta cu Cuvântul lui Dumnezeu până va pătrunde cu sine în libertate.

Ce ar fi dacă un pui din ou s-ar teme să piuie sau dacă s-ar teme să ciocănească coaja oului? Ce ar fi dacă ar auzi o voce de afară: „Să nu spargi coaja, pentru că te vei răni.“? Însă natura din pasăre îi spune: „Sparge coaja!“ Poate organizaţiile spun: „Zilele minunilor au trecut! Voi vă veţi provoca dureri. Voi ajungeţi la fanatism!“ Ciocăniţi numai împotriva cojii cât puteţi de tare. Aleluia! „Satano, îndepărtează-te! Eu ies afară, eu nu rămân mai mult aici. Eu nu mai rămân pe terenul lui Satana, ci îmi croiesc drum. Amin! Eu sunt un vultur!“ Amin. Aleluia!

Puiul de vultur sparge coaja. Cât de tare ar fi coaja, totuşi vulturul o sparge. Ca o primă mişcare, puiul poate mişca puţin aripile. Cu el este totul în ordine. Eliberaţi-vă drumul! Aşa este. Cum o faceţi?

Strigând: „Aşa vorbeşte DOMNUL! Aşa vorbeşte DOMNUL!“ până când primiţi aer curat. „Aşavorbeşte DOMNUL!“ Voi aţi pătruns cu capul vostru în afară. Presaţi mai tare, pentru că veţi ieşi! Vulturul nu se retrage în coaja oului. Amin. El este liber. O, Cuvântul, dacă pătrunde prin toate simţurile, prin conştiinţă, şi forţează în aşa fel până ce se aşează la locul potrivit şi conştiinţa se deschide şi îi permite o, Dumnezeule, dă-i har pentru că el numai poate fi legat încă o dată. Voi sunteţi liberi! Cel care este eliberat de Fiul, acela a ieşit din coajă. Denominaţiunea voastră nu vă poate chema înapoi niciodată; Satana nu poate să vă mai facă nici un rău. El poate să urle în jurul vostru, însă voi vă aflaţi în viteza cea mai mare pe calea cea înaltă. O, voi fugiţi pe calea înaltă împărătească, ca soldaţi unşi ai crucii. Voi, toţi vulturii, prin credinţă vestiţi pe Isus Hristos ca lumina lumii. Umblaţi pe calea înaltă, împărătească!

Desigur! Ei sunt duhuri slujitoare, trimişi din prezenţa lui Dumnezeu, pentru a sluji. Cu ce să slujească? Cu Cuvântul Său - nu cu o teologie, ci cu Cuvântul lui Dumnezeu. Ei sunt duhuri slujitoare, trimişi din prezenţa lui Dumnezeu pentru a sluji. Însă gândiţi-vă, dacă se slujeşte cu altceva decât cu Cuvântul, aceasta nu vine de la Dumnezeu, pentru că Cuvântul lui Dumnezeu este acelaşi întemeiat în ceruri. Pentru totdeauna zidit în ceruri. Dumnezeu veghează peste Cuvânt. El nu va trimite niciodată vreun duh care să slujească cu altceva decât cu Cuvântul. El nu va trimite un duh cu vreo decoraţie teologică şi un guler întors sau astfel de lucruri care să spună: „Zilele minunilor au trecut. Asta o ştim cu toţii.“ Nu, nu! Aşa ceva nu vine de la Dumnezeu, pentru că este în contradicţie cu Cuvântul. Amin. El îi trimite pe acei ce slujesc în Duhul Cuvântului. Amin. Satana şi demonii lui la fel sunt unşi, însă duhurile îngerilor sunt unse pentru a vă aduce Cuvântul şi lucrează în voi ca să credeţi Cuvântul. Puteţi să vă închipuiţi sau aţi auzit ca un prooroc adevărat al lui Dumnezeu să tăgăduiască Cuvântul lui Dumnezeu? Nu! Ce s-a întâmplat când organizaţiile în vremea lor s-au ridicat şi au spus: „El este greşit.“ El a stat singur acolo şi a mărturisit: „Este corect!“ Priviţi-l pe Mica, fiul lui Imla, pe care l-au considerat un fanatic. Acolo se aflau 400 aşa zişi prooroci unşi. Toţi erau bine hrăniţi, învăţaţi cu şcoală înaltă, distinşi, şlefuiţi. Ei spuneau: „Du-te la luptă împărate, DOMNUL este cu tine. Ţara ne aparţine. Iosua ne-a dat-o. Urcă sus şi ocup-o din nou. Aşa este corect. Du-te şi ocup-o.“ Însă ce a zis Iosafat: „… Nu mai există nici un prooroc al DOMNULUI, prin care am putea primi un răspuns?“ Ei aveau patru sute. De ce nu le-a dat crezare? El a zis: „Desigur mai ai vreunul pe undeva.“ El a răspuns: „Mai este încă unul, dar eu nu mai sunt în relaţii bune cu el.“ „Pe acela vreau să-l ascult“, a zis Iosafat, „lasă-l să vină pentru ca să auzim ce ne va spune.“ Ei au mers acolo şi i-au zis: „Ascultă! Pregăteşte-ţi predica în dimineaţa aceasta pentru că va trebui să vorbeşti înaintea împăratului. Tu vei vorbi în faţa uniunii predicatorilor din Palestina. Acum gândeşte-te la aceasta! Ei au zis aşa. Spune şi tu la fel. Tu crezi tot aşa.“ Dar el îl avea pe omul nepotrivit. Proorocul se îndepărtase deja de la orice plănuire firească mintală. El îşi curăţase toate canalele conştiinţei sale.

„Ştii tu ce vor face ei, dacă şi tu vei spune la fel? Eu pot să-ţi promit, că ei te vor face responsabil regional, te va înălţa conducător peste toate împrejurimea, dacă vei vorbi la fel ca ei.“ Aceasta nu era nimic pentru adevăratul om al lui Dumnezeu. Canalele şi legăturile lui erau curăţate. Conştiinţa lui şi toate celelate erau clare. Gândirea lui era deschisă pentru Cuvântul lui Dumnezeu. El credea numai Cuvântul lui Dumnezeu. Acestea sunt duhuri slujitoare. Astfel procedează un duh slujitor. El a zis: „Acum nu ştiu ce să spun, dar un lucru să afli de la mine: ,… Aşa cum DOMNUL meu trăieşte! Numai ceea ce Dumnezeul meu îmi va spune, voi vesti.’” Ei au aşteptat, iar el a avut o vedenie în noaptea următoare. Eu pot să-mi închipui cum Mica a cercetat Scriptura în dimineaţa următoare şi a zis: „Să vedem dacă această vedenie corespunde cu ceea ce doresc ei. Cu bărbaţii aceştia nu este ceva în ordine, pentru că ceea ce spun ei este în contradicţie cu Cuvântul. Dar ce era? Să vedem ce a spus proorocul Ilie, pentru că noi ştim că el era un prooroc. Vedeţi, în ce mod a ajuns Cuvântul Domnului la Ilie şi ce a zis: ,Câinii vor linge sângele Isabelei şi vor mânca carnea ei, din cauza lui Nabot.’”

El văzuse că vedenia lui corespundea exact cu Cuvântul lui Dumnezeu. Bătrânului Ahab i s-a întâmplat pe drept.

Mica s-a dus acolo şi a zis: „Urcă sus! Eu am văzut Israelul împrăştiat ca oile fără un păstor.“ Vedeţi, el nu s-a ruşinat să vestească vedenia lui, pentru că era Cuvântul lui Dumnezeu. El ştia că totul corespunde exact. El îşi deschisese inima şi gândirea pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul i-a fost descoperit. El ştia exact că era Cuvântul lui Dumnezeu. Voi ziceţi: „O, dacă aş putea fi un Mica!“ Voi nu puteţi să fiţi, voi sunteţi. Şi tu eşti unul, dragul meu! Tu eşti un prooroc, Mica! Ce poţi să faci? Deschide mintea ta. Ce vreau să vă clarific în dimineaţa aceasta? Cuvântul Domnului. Deschideţi-vă capacitatea gândirii şi spuneţi: „Acum o ştiu! Eu cred că pot fi vindecat.“ Ce este acum?

Este Cuvântul Domnului.

Desigur că este Cuvântul DOMNULUI! Şi acest domn spune: „Zilele minunilor au trecut; aşa ceva nu puteţi face …“ Uitaţi aşa ceva. Aşezaţi-L pe Dumnezeu pe locul întâi. Aici răsună Cuvântul DOMNULUI. EL l-a pronunţat. Aşa este.

Ce a făcut Satana? El i-a uns pe ceilalţi. Satana îi unge pe slujitorii lui. Desigur. El îi unge pe slujitorii lui. Cu ce îi unge? Cu necredinţă. Satana şi demonii lui ung omenirea, ca ei să nu creadă Cuvântul lui Dumnezeu. Confirmarea pentru aceasta o găsim în Geneza 3, 4. Lăsaţi-ne să vedem şi ascultaţi-mă dacă nu a fost aceasta deja prima tactică pe care a folosit-o el.

El a folosit de la început aceeaşi tactică. El face tot acelaşi lucru. Acum vedeţi dacă lucrurile stau aşa. El nu s-a postat împotriva Cuvântului. El a prezentat Cuvântul un pic altfel Evei. Voi ştiţi că el i-a servit totul aşa cum i-a plăcut lui, însă el nu a luat întregul Cuvânt. Lăsaţi-ne să vedem ce scrie în Geneza 3, 1: Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse DOMNUL Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: ,Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?’”

Ascultaţi şi vedeţi cât de răutăcios devine el şi suceşte Cuvântul. Ce încearcă el să facă? Să înfiltreze în gândirea ei. El a vorbit cu Eva după ce ea era protejată de Cuvânt. Nu lăsaţi ca Satana să vă prezinte versiunea lui! Ţineţi Cuvântul lui Dumnezeu ca o cetate în inima voastră! Faceţi acelaşi lucru. Fiţi atenţi, voi care sunteţi ca Mica!

Femeia a răspuns şarpelui: ,Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.’ Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el, şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.“

Acesta este Cuvântul; ea îi citează lui Cuvântul. Fiţi atenţi!

Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât, că nu veţi muri.“

Vedeţi tactica lui? Ce încerca el să facă cu primii oameni? El încerca să prindă o femeie scumpă, o fiică a lui Dumnezeu şi s-o ungă cu necredinţă în Cuvântul lui Dumnezeu. Aceasta este exact ceea ce el încearcă, ca ea să facă. Acelaşi lucru îl încearcă el şi cu tine, dragul meu. El încearcă cu fiecare dintre voi să vă ungă. Voi puteţi să vă decideţi personal voi puteţi să acceptaţi, dacă o doriţi. Însă singurul lucru pe care îl puteţi face, este, să-l daţi afară.

Dacă Eva ar fi stopat momentul şi dacă nu ar fi ascultat! Nu vă opriţi de nimic! Elisei i-a zis lui Ghehasi: „Încinge-te, ia toiagul în mână şi du-te acolo! Dacă întâlneşti pe cineva să nu-l saluţi, şi dacă te salută cineva, să nu-i mulţumeşti! Apoi să-i pui băiatului toiagul pe faţă!“ Vedeţi ce a făcut femeia când l-a chemat pe robul ei. Ea a zis: „Mână animalul tot timpul şi să nu faci nici o oprire, numai dacă ţi-o spun eu!“ Aşa este! După ce aţi auzit şi aţi primit mesajul, mergeţi înainte. Amin. Să nu spuneţi: „Eu nu pot să mă urc, eu sunt prea slab.“ Mergeţi doar înainte. Nu rămâneţi pe loc. Puneţi totul la o parte şi înaintaţi. Frate, tu ai sabia în mâna ta, loveşte mai departe. Odată m-am dus într-un stadion de fotbal pentru a predica. La uşă m-am oprit şi am privit în sus unde era scris: „La luptă nu depinde de mărimea câinelui, ci de puterea de luptă a câinelui.“ Astfel se câştigă lupta.

Voi ziceţi: „Priviţi la toate bisericile mari care sunt împotriva acestei lucrări.“ Eu nu dau nimic pe mărimea lor. Puterea de luptă contează. Este credinţa în fiecare în parte. Dacă tu eş¸ti un fricos, atunci ascunde-te. Însă frate, dacă tu eşti un soldat, atunci păşeşte înainte. Lupta este în curs. Ceea ce este drept şi ceea ce este nedrept se lovesc aici cap în cap. Lăsaţi-ne să ne luptăm. Aşa cum a zis Peter Cartwright care a mers într-un oraş şi a zis: „DOMNUL m-a trimis aici ca să ţin o predică de trezire.“ El a închiriat un spaţiu de depozitare, a intrat înăuntru şi a început să facă curăţenie.

Un nechibzuit din oraş, cu pistolul la şold, a trecut pe acolo. Cineva a spus: „Ce face omul acela acolo?“ Unul a răspuns: „El este un predicator şi va ţine o adunare aici în oraş.“ El a răspuns: „Eu trebuie să mă duc acolo să-l arunc pe stradă şi să-l gonesc. Aici în zonă nu ne trebuie nici o adunare.“ El a mers acolo şi a rămas la uşă. Peter Cartwright, un bărbat mic, era îmbrăcat cu un halat de lucru şi era pe cale să spele geamurile şi pereţii. Un predicator bătrân a râs odată de el, pentru că a mâncat un pui fript cu degetele. El spăla geamurile şi punea totul în ordine. Acest îndrăzneţ s-a dus la el şi l-a tras de halat. Pistolul era atânat de şold şi el l-a întrebat: „Ce faci?“ El a răspuns: „Eu spăl geamurile“, şi a continuat. El urmărea un scop. Dumnezeu îi spuse să ţină o adunare de trezire.

Bărbatul acela a zis: „Noi nu permitem nici o trezire aici.“ Răspunsul a fost: „Dar DOMNUL mi-a zis ca eu să ţin această adunare de trezire aici.“ Şi el a continuat să lucreze. El a zis în continuare: „Trebuie să ştii un lucru: în oraşul acesta eu am un cuvânt de spus.“ El a răspuns: „O, aşa este?“ şi a spălat mai departe geamul.

El a răspuns: „Înainte de a ţine tu o adunare de trezire aici, trebuie să mă baţi.“ El a zis: „O, trebuie să fac asta? Atunci fapta următoare este aceasta. El şi-a dezbrăcat halatul, s-a dus şi l-a prins de guler, l-a aruncat la pământ, s-a pus peste el şi a zis: „Eu trebuie să mă lupt, dacă vreau să stăpânesc. DOAMNE, înmulţeşte-mi curajul.“ El l-a lovit şi l-a întrebat: „Ai destul acum?“ El a răspuns: „Da!“ El s-a ridicat, i-a dat mâna şi a fost salvat în aceeaşi seară în adunare. Vedeţi? Cuprindeţi Cuvântul şi croiţi-vă un drum prin mijlocul îndoielilor. Vedeţi! Dacă aceasta este sarcina următoare, atunci vrem s-o facem, nu-i aşa? Mai întâi trebuie să ne îndepărtăm de îndoielile noastre. Acestea trebuie eliminate!

Sarcina următoare este de a înlătura orice nervozitate. Dacă gândirea mea îmi spune: „Tu te simţi rău“, atunci trebuie să îndepărtezi mai întâi aceasta din cale. Aşa este. Voi ziceţi: „Frate Branham, conştiinţa mea îmi spune că eu o pot face.“ Obstacolul trebuie înlăturat, altfel nu puteţi merge mai departe. Încercaţi să vă faceţi datoria şi sarcina primită. Dezbrăcaţi-vă de haină şi continuaţi cu lucrarea, cu speranţă sigură: eu voi birui. Eu nu pot să pierd lupta. Amin. Eu voi câştiga. Amin.

Satana unge. Care este prima tactică? Ce fel de loc a ocupat el mai întâi? Gândirea minţii. Ea s-a oprit o clipă şi a ascultat ce spune el.

„O, tu nu vrei să spui asta?“ Aici multe femei au făcut greşeala lor, şi mulţi bărbaţi fac greşeala lor. Opriţi-vă pentru un moment, opriţi-vă. Câte divorţuri am văzut şi cum s-au ivit unele lucruri. „Eu îţi spun, frate Branham, el mi-a şoptit în felul acesta. Eu m-am oprit şi foarte sincer vă spun că eu nu am vrut.“ Aici o aveţi. „O, eu şedeam la masa ei faţă în faţă şi ea avea ochi frumoşi.“ Vedeţi? Aici este. Satana face la fel.

„O, medicul mi-a spus că nu o să mă însănătoşesc.“ Aici o aveţi. Lupta cea mare care a avut loc vreodată.

„Mi se spune … Eu am văzut pe cutare şi cutare care spune că a primit Duhul Sfânt.“ Vedeţi, voi aţi privit numai spre un făţarnic bătrân. Ce este cu acei care L-au primit cu adevărat? Vedeţi? Satana vă va îndrepta întotdeauna spre o cioară, nu înspre porumbelul adevărat. Aşa este. Vedeţi, el nu vă va îndrepta spre porumbel. Cu aşa ceva poate să vă orbească.

Şi el este un luptător. Dar gândiţi-vă! Cel ce este în voi, este mai mare decât cel din lume. Ţineţi-vă tare de Cuvântul lui Dumnezeu. Credeţi Cuvântul, voi comandanţi ai trupei. Ţine cetatea ta, frate. Faceţi-vă datoria!

Odată a venit o tânără aici. Poate că doamna este astăzi aici. Numele ei este Nellie Sanders. Era pentru prima dată când am văzut scoaterea unui drac. S-a întâmplat aici în apropiere, în spatele cimitirului. Eu chiar începusem ca predicator şi ţineam adunări aici după colţ, într-un cort. Tânăra era cea mai bună dansatoare. Ea vizita o şcoală superioară aici în oraş. Ea şi Lee Horn, proprietarul unui local de distracţie, erau cei mai buni dansatori din ţară. El este catolic, însă religia nu însemna nimic pentru el. Nellie şi el erau dansatori mari. Ei practicau diferite dansuri. Într-o zi a venit aici în adunare. Ea a căzut aici jos în faţa altarului. Nellie zăcea acolo la altar, şi-a ridicat capul şi a plâns. Lacrimile curgeau peste obrazul ei. Ea a zis: „Billy“. Ea mă cunoştea. Ea a zis:

„Eu doresc atât de mult să fiu salvată.“ Eu am zis: „Nellie, tu poţi să fi salvată. Isus te-a vindecat deja, fată. Tu trebuie s-o accepţi acum pe baza Cuvântului Său.“ Ea a rămas acolo şi a plâns. Ea s-a rugat şi i-a spus lui Dumnezeu că nu va mai asculta niciodată de lucrurile acestei lumi. Deodată a venit ceva liniştitor, o pace adâncă în sufeltul ei. Ea s-a ridicat, a început să tresalte, să-l laude pe Dumnezeu şi să-l preamărească.

Aproximativ după şase luni, ea a venit într-o seară pe Spring Street în jos. Ea era atunci în vârstă de optsprezece ani. Ea a venit la noi şi a zis: „Hope,“ (aceasta a fost prima mea soţie) „eu aş dori să arăt aşa ca Hope şi Irene.“ Voi ştiţi că ele nu au trăit niciodată în lume. Ea a zis: „Lumea te însemnează. Eu am o faţă aspră. Eu am încetat să mai folosesc make-up, însă eu arăt atât de aspră. Chiar şi faţa mea este aspră. Voi arătaţi aşa de nevinovate şi de crude. Eu aş dori, să nu fi făcut niciodată ce am făcut.“ Eu am răspuns: „Sângele lui Isus Hristos curăţă de orice păcat. Du-te şi crede aceasta.“ Wayne Bledso mulţi îl cunosc, el a fost unul din cei mai buni prieteni a fost beţiv. El a venit aici cu fratele meu Edward. El s-a îmbătat şi apoi s-a culcat pe stradă. Eu l-am ridicat şi l-am dus la părinţii mei, altfel l-ar fi ridicat poliţia. Eu locuiam încă la părinţii mei când predicam deja, nu eram încă căsătorit. Eu l-am culcat în pat şi eu m-am pus pe canapea. Voi ştiţi că familia Branham a fost mare şi noi am avut numai patru camere, încât trebuia să strângem puţin rândurile. Eu aveam o canapea veche pe care dormeam. Am desfăcut canapeaua şi m-am culcat lângă el. El era beat. Eu trebuia să-l duc în casă şi să-l culc acolo. Eu stăteam lângă el şi am zis: „Wayne, nu îţi este ruşine de tine însuţi?“ El a spus: „O Billy, nu vorbi aşa cu mine.“ Eu mi-am întins mâna spre el şi am zis: „Am să mă rog pentru tine, Wayne. Dumnezeu să te binecuvinteze.“ Eu personal eram salvat de-abia de un an. Apoi a venit un taxi. Uşa s-a închis. Cineva a bătut şi a strigat: „Frate Bill, frate Bill!“ Eu am crezut că este poate cineva pe moarte, mi-am îmbrăcat hainele peste pijama şi am fugit la uşă după ce l-am acoperit pe Wayne. Se părea că este o femeie care strigă. Eu am deschis uşa camerei şi în faţa mea stătea această fată tânără care a zis: „O, am voie să intru?“ Eu am zis: „Vino înăuntru!“, şi am aprins lumina.

Ea a plâns tare şi a zis: „O Billy, cu mine este gata, cu mine s-a terminat totul!“ Eu am întrebat: „Ce s-a întâmplat, Nellie? Ai un atac de cord?“ Ea a zis: „Nu, frate Billy, eu am fost pe Spring Street şi îţi spun drept, Billy, eu nu am avut de gând să fac ceva rău. Nu voiam să fac ceva rău.“ Eu am întrebat: „Ce s-a întâmplat?“, şi mă gândeam: „Ce am să fac acum cu ea?“ Eu nu ştiam ce să fac. Eu eram un bărbat tânăr şi mă gândeam că asta nu merge. Ea a zis: „O, frate Bill, eu sunt distrusă.“ Eu am zis: „Linişteşte-te şi spune-mi despre ce este vorba.“ Ea mi-a spus: „Eu am umblat pe stradă şi am trecut pe lângă sala Redman ´´s unde se dansează sâmbătă seara. Ea a zis: „Am avut ceva stofă. Acasă am vrut să-mi croiesc o rochie. Apoi am auzit muzica, şi ştii, eu m-am oprit un moment. Cântatul se auzea tot mai bine. M-am gândit că nu-mi va face rău, dacă mă opresc aici.“ Acolo a greşit ea. Ea s-a oprit un moment. Ea a ascultat şi a zis: „Eu mă voi gândi puţin.“ Ea a zis: „O, DOAMNE, Tu ştii că eu Te iubesc. Însă eu pot să-mi aduc aminte încă de vremea când Lee şi cu mine am câştigat aici premii. Eu îmi aduc aminte cât de mult m-a atras muzica cea veche, însă acum nu mai este aşa.“ Tu crezi că acestea sunt chiar aşa. El te-a prins iarăşi acolo. Chiar acolo a vrut să te prindă.

Câţi au cunoscut-o pe Nellie Sanders? Eu cred că mulţi dintre voi. Ea a zis: „Ştii tu ceva? Dacă mă postez acolo pe scări, poate pot să depun mărturie pentru cineva.“ Vedeţi, voi sunteţi pe terenul Satanei. Rămâneţi departe de aşa ceva! Evitaţi orice aparenţă falsă!

Ea a urcat scările şi a stat acolo câteva minute. Fără să bage de seamă, ea se afla deja pe platoul de dans în braţele unui băiat. După ce şi-a revenit, ea a stat acolo şi a plâns, strigând: „Acum sunt pierdută pentru totdeauna.“

Eu i-am zis atunci: „Eu nu cunosc încă Biblia prea bine, dar eu vreau să spun că Isus a spus: ,În Numele Meu ei vor scoate draci.’„

Wayne se trezise, se aşezase şi era atent. Apoi eu am zis: „Acum Satano, eu nu ştiu cine eşti, însă eu îţi spun acum că aceasta este sora mea. Tu nu ai dreptul s-o reţii. Ea nu a avut de gând să facă aşa ceva. Ea s-a oprit doar un moment şi a făcut astfel o greşeală. Tu trebuie să ieşi acum din ea. Mă auzi?“

Dumnezeu care mă însoţeşte, va confirma aceasta în ziua judecăţii. Uşa exterioară s-a deschis singură şi apoi s-a închis. Ea a zis: „Bill, priveşte acolo! Priveşte acolo!“ Eu am zis: „Ce este aceasta?“ Ea a răspuns: „Eu nu ştiu.“ Eu am răspuns: „Nici eu nu sţtiu.“ Uşa s-a mai deschis şi s-a mai închis de câteva ori. Eu m-am gândit: „Ce se întâmplă aici? Ce este aici?“ Eu am privit încolo şi am zis: „Părăseşte-o, Satano! În Numele lui Isus, ieşi afară din ea!“ După ce am pronunţat aceasta, a ieşit ceva din spatele ei ce semăna cu un liliac mare. Avea păr lung pe aripi şi pe picioare, făcând o mişcare gălăgioasă foarte repede, venind înspre mine. Eu am strigat: „O, DOAMNE, Dumnezeule, sângele lui Isus Hristos să mă păzească!“ Wayne s-a ridicat în pat, a privit şi a văzut cum o umbră mare se mişca în cerc, apoi a dispărut după pat. Wayne a sărit din pat şi a fugit cât a putut de repede în camera de alături. Eu am condus-o pe Nellie acasă şi apoi m-am întors. Mama mea s-a dus în cameră, a ridicat păturile de pe pat şi nu a găsit nimic în pat. Ce era? Un drac ieşise din ea. Ce se întâmplase? Ea s-a oprit un moment. A fost suficient.

Să nu vă opriţi deloc! Dumnezeu adânceşte Cuvântul Lui în inima voastră. Luaţi sabia şi începeţi să vă luptaţi până la eliberare. Aleluia! „Eu nu am timp să aştept altceva. Eu mă duc simplu înainte, fără a mă opri pe loc.“ Proorocul i-a spus slujitorului: „Ia toiagul şi pune-l pe băiat. Dacă te salută cineva, să nu răpunzi!“ Dacă Satana zice: „Ştii tu ce simţi?“, să nu vorbeşti deloc cu el. Du-te doar înainte. Voi ştiţi că Satana zice: „Ştii tu ceva, când cutare şi cutare a primit Duhul Sfânt … te mai gândeşti la asta? El aproape că şi-a pierdut minţile.“ Să nu vorbiţi deloc cu el, mergeţi simplu înainte. Despre cutare sau cutare nu ştiţi nimic. Aceasta este între tine şi Dumnezeu. Aşa este. Rămâneţi cu Dumnezeu. EL îi unge pe robii Săi. Dumnezeu îi unge pe robii Săi. Doamnă, să ţii cont de aceasta! Aici putem să recunoaştem tactica Satanei. Cum facem aceasta? Eu am multe texte aici din prooroci şi din toată Biblia, unde El a venit la oameni şi a făcut acelaşi lucru cu ei. Tactica lui este totdeauna aceeaşi, adică să-i convingă pe oameni ca ei să nu creadă Cuvântul lui Dumnezeu. Ascultaţi, voi soldaţi ai crucii! Dacă voi nu credeţi un Cuvânt din Biblia scrisă a lui Dumnezeu, atunci sunteţi dezarmaţi. Crezi tu aceasta, dragă? Atunci eşti dezarmat, tu te expui lui. Tu molaticule, îmbracă armătura completă a lui Dumnezeu. Amin. Noi ne aflăm în luptă. Tot ce a zis Dumnezeu este adevărat. Orice cuvânt omenesc este minciună. Dacă el vă convinge să ascultaţi ceva străin, atunci sunteţi dezarmaţi. În aceasta constă tactica lui. În câte lucruri sau probleme a ascultat Eva? Într-o singură problemă şi ea a fost dezarmată. Ce făcuse Satana? Prin gândirea ei, el a pătruns în duhul ei şi astfel ea a fost amăgită. Aşa este? Aici ea a deviat. Ea a fost dezarmată în momentul când ea nu a crezut Cuvântul lui Dumnezeu. Aici vedem tactica.

Luptătorilor lui Dumnezeu le este poruncit să se îmbrace cu toată armătura lui Dumnezeu. Voi puteţi să reţineţi acest text. Este textul din Efeseni 4, 10-13. Noi am citit deja textul. Fiţi atenţi! Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu. Să ne întoarcem pentru un moment să constatăm ce înseamnă toată armătura lui Dumnezeu. Noi vrem să începem cu vers. 10. Ascultaţi cu atenţie în ce constă armătura deplină a lui Dumnezeu.

Eu nu am vrut să vă reţin astăzi prea mult. Eu mai am doar un mesaj şi apoi voi face călătoriile mele de vară. Ştiţi de ce fac aceasta? Eu am să vă spun. Nu demult am avut un vis pe care nu am vrut să vi-l povestesc, dar el îmi tot vine în minte, astfel vreau s-o fac după ce DOMNUL mi-a dat tâlcuirea.

Am visat că în lucrarea de misiune am traversat un râu mare. Mai întâi m-am aflat acolo cu soţia mea. Câţi dintre voi îl cunosc pe George Smith? Fiul lui este poliţist aici la noi. Săracul George a căzut în capcana alcoolului. El era unul din cei mai buni luptători. El m-a instruit înainte de a merge la CVJM sau altundeva. El ne-a instruit. El era foarte repede, însă numai la categoria uşoară. El m-a instruit. El stătea acolo, mă boxa în stomac şi m-a pus la perete. Însă mie nu-mi păsa. El mă instruise astfel, ca totul să fie numai un exerciţiu pentru mine.

Am visat nu a fost o viziune, a fost un vis cum bărbaţi tineri se ridicau la luptă pe ring împotriva lui „şase secunde Smith“. Toţi puteau să-l lovească în tot felul. Însă el îi punea pe toţi pe podea şi îi ţinea cu mâinile lui. Eu m-am gândit: „Aşa ceva este ciudat. Ştii tu ceva, Meda? El a fost instructorul meu.“ Ea a răspuns: „Eu îmi aduc aminte! Tu mi-ai povestit despre aceasta.“ Eu am spus: „Da! Cu ajutorul antrenamentului lui bun, eu am câştigat cincisprezece meciuri ca profesionist, dar apoi am încetat, pentru a predica Evanghelia.“ Apoi s-a schimbat tabloul şi eu începusem să traversez o apă. Eu am trecut dincolo cu o barcă cu motor. Când am privit dincolo, am văzut doi fraţi care şedeau într-o barcă. Ei se pregăteau să meargă cu mine. Eu am zis: „Fraţilor, asta nu puteţi face. Eu trebuie să merg singur.“

Un barcagiu a venit la mine şi a zis: „Aici este barca ta, un caiac de plastic de un alb pătrunzător.“

Eu am zis: „Nu, nu cu aceasta!“

El a zis: „În direcţia aceasta poţi merge cu 50 de mile pe oră.“

Eu am răspuns: „Eu trebuie să traversez în direcţia cealaltă.“

El a răspuns: „Ei nu sunt barcagii. Ei nu au cunoştinţe suficiente, ei sunt doar înflăcăraţi. Ei nu pot cârmui bine. Ei se vor înneca amândoi. Ei nu pot s-o facă.“

Şi el a zis: „Tu poţi să treci? Tu ai încredere?“

Eu am zis: „Ascultă, eu cunosc mai mult despre bărci decât ei, şi eu nu aş încerca să trec apa cu un astfel de material. Este necesară o barcă cu motor mai mare pentru a ajunge dincolo.“ Eu am văzut cum el s-a întors şi l-a întrebat pe unul din fraţi: „Eşti barcagiu?“ Fratele a răspuns:

„Da!“ Eu am zis: „Nu este adevărat!“ Omul cu barca s-a întors şi a zis: „Eu îţi voi spune ce se întâmplă. Ei te iubesc şi te cred, dar când vei încerca să traversezi cu barca cu motor, ei vor încerca să te urmeze în caiacul lor şi vor muri amândoi.“ El a zis: „Ei nu te pot urma.“ Eu am întrebat: „Ce trebuie să fac?“ Acest barcagiu de la ponton a zis: „Du-te acolo înapoi! Există numai un depozit mic în întreaga ţară. Un loc pentru depozitare. Pune multe provizii înăuntru, iar ei vor rămâne aici. Ei vor rămâne aici în timp ce tu eşti plecat. Însă tu trebuie să depozitezi provizii aici.“ Eu am asortat varză, ridichi, sfeclă albă şi altele. Apoi m-am trezit. Eu nu am ştiut ce înseamnă. Însă acum ştiu. Prieteni, noi depozităm provizii. În viaţa aceasta trebuie să umblaţi singuri. Leo, tu îţi aminteşti de visul pe care l-ai avut cu piramida? Tu ai crezut că şi tu vei veni înăuntru. Eu am zis: „Nici un om nu are voie aici sus. Dumnezeu trebuie să aşeze un om aici. Tu te-ai urcat peste tot unde era fizic posibil, însă aici nu poţi veni. Du-te înapoi la oameni şi spune-le că aceasta vine de la Dumnezeu.“ Este ceva pe care vă puteţi baza.

Bine, fraţii mei şi surorile mele, adunarea şi toţi ceilalţi, cât de bune ar fi celelalte biserici, şi fraţii oriunde s-ar afla … Eu nu pot să rămân departe de biserică. Cineva a zis: „De ce te mai duci la aceşti oameni, la trinitari, la unii şi la ceilalţi, unitarienii şi acei cu Numele lui Isus şi tot ce mai există acolo? De ce te duci la toţi aceştia?“ Ei îmi aparţin mie. Indiferent de ceea ce au făcut, ei îmi aparţin. Ei sunt o platformă pentru mine.

Atunci când Israelul a procedat atât de greşit încât Dumnezeu i-a zis lui Moise: „Desparte-te de ei, Eu voi face un popor nou.“ Atunci Moise a intrat în spărtură şi a zis: „Mai bine şterge numele meu, dar cruţă-i pe ei.“ Indiferent ce au făcut ei, eu sunt trimis la ei.

El trimite o lumină. Nu ca să lumineze unde este deja lumină, ci acolo unde este întuneric. Acolo să ajungă lumina. Voi trebuie să vă ocupaţi poziţia voastră printre ei. Greşelile lor Israelul a fost atât de greşit, cât s-a putut de mult. Ei erau aşa de greşiţi încât Dumnezeu a vrut să-i părăsească. Dar cum a procedat Moise? Eu m-am tot întrebat cum de s-a putut întâmpla aşa ceva. Însă Duhul lui Hristos era în Moise. Vedeţi, noi toţi suntem greşiţi. El a intrat în spărtură pentru noi pe când mai eram în greşelile noastre.

Indiferent cât de greşiţi sunt ei, nu lăsaţi însă ca legătura şi comunitatea să fie întrerupte prin nimic, atâta timp cât noi putem să câştigăm un suflet. Lăsaţi-ne să intrăm, „înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii“, şi să încercăm să câştigăm fiecare suflet. Aceasta este ceea ce am vrut să vă spun în dimineaţa aceasta. Este vorba despre depozitarea hranei depozitarea hranei, pentru ca să aveţi ceva de mâncare, ca să aveţi ceva mângâietor. Primiţi aceasta de pe benzile magnetice. Aşezaţi-vă într-un spaţiu liniştit şi răcoros. Când voi fi departe de voi, vă veţi aduce aminte de aceste lucruri că sunt adevărate. Aşezaţi-vă într-o cameră şi ascultaţi. Aceasta este hrană care poate fi depozitată în casa de provizii. Eu nu ştiu încotro merge călătoria.

Indiferent cum va fi, El ştie încotro ne conduce. Eu nu ştiu. Eu Îl urmez doar.

Ce a spus El aici? Ascultaţi bine! Încolo, fraţilor, întăriţi-vă în DOMNUL şi în puterea tăriei Lui. Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţinea piept împotriva uneltirilor diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului …

Cine domină lumea? Satana. Desigur. De ce se întâmplă toate aceste lucruri păgâne în jurul nostru, în guvern, ş.a.m.d.? Satana lucrează prin ei. Aşa o spune Biblia. Satana domină Statele Unite. El domină fiecare naţiune din lume. Eu voi reveni imediat la aceasta. Noi vom vedea dacă fiecare împărăţie, care a fost sau va fi, este dominată de Satana, până când Dumnezeu va ridica Împărăţia Lui. Eu nu vreau să spun că toţi de acolo sunt de la Satana. Mai sunt şi oameni temători de Dumnezeu în guvernele ţărilor.

Unul va fi în serile următoare aici pentru a arăta un film cu fratele Arganbright. El a fost diplomat sub cinci preşedinţi americani, fratele Rowe. Eu sper că el va fi aici în a doua săptămână din aprilie. Fratele Neville va face totul de cunoscut. El este un om delicat. El a zis că vorbeşte opt limbi diferite. Însă când a primit Duhul Sfânt, nu au ajuns aceste limbi pentru a vorbi cu DOMNUL. Astfel DOMNUL i-a mai dat una pentru ca El să poată vorbi cu El. EL i-a dat una nouă pe care nu a învăţat-o niciodată.

„… împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti.“ De aceea ascultaţi luptătorilor, înainte de a începe cu rândul pentru rugăciune: „De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea …“ Este ziua în care trăim noi. Noi am făcut totul ca să fim rezistenţi. Staţi pe locuri! Amin. Aţi înţeles totul? Vedeţi, dacă aţi făcut totul ca să fiţi tari, atunci nu vă lăsaţi mişcaţi. Staţi pe poziţie cu mijlocul încins. Mijlocul să fie îmbrăcat cu adevărul. Acesta este mijlocul trupului. Ce este adevărul? Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul Tău este adevărul. Îmbrăcaţi cu armătura dreptăţii. Asta înseamnă să facem ce este drept. Să aveţi Cuvântul lui Dumnezeu în voi.

Faceţi ce este drept. „… cu platoşa neprihănirii.“ „… având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii.“ (Pregătit în orice timp pentru a merge într-un loc, încălţat cu râvna Evangheliei păcii.) „… Pe deasupra tuturor acestora, luaţi scutul credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu.“

Pentru ce este coiful? Pentru apărare. Din ce este confecţionat? Din oţel. Căldura nu poate afecta oţelul pentru că este mai tare decât fierul. Coiful mântuirii, convingerea că vindecarea mea, mântuirea vine de la Dumnezeu. Duhul meu este în armonie cu Duhul, cu Cuvântul Său, nu cu concepţia unei biserici, ci cu Cuvântul Amin. Aici o aveţi. Acoperit cu un scut, cu coiful mântuirii, al eliberării. Luaţi acestea şi păşiţi înainte. Aşa s-o facem.

Fiţi atenţi şi la armata Satanei. Armata lui Satana aduce boli. Ce este Satana? Un distrugător. Împărăţia lui Satana este boală, moarte, îngrijorări, stresuri, necazuri. Totul din cauza lui Satana.

Dumnezeu este viaţă, credinţă, bucurie, pace, ş.a.m.d.

Acestea sunt cele două puteri mari care se izbesc una de alta. Aceste puteri se luptă şi acum în clădire. Se luptă zi de zi în noi, ambele puteri. Satana vă urmăreşte ca marele Goliat şi încearcă să vă înfricoşeze. Prin Dumnezeu voi sunteţi apăraţi cu Evanghelia, încinşi cu Cuvântul adevărului. Slavă lui Dumnezeu. Predicatorilor, aşa este. Coiful mântuirii, scutul credinţei şi sabia în mâna voastră. „Satano, eu te întâmpin. Tu vii împotriva mea în numele ştiinţei, în numele culturii, în numele organizaţiei; tu te întâlneşti cu mine în diferite nume; însă eu te întâmpin în Numele DOMNULUI, Dumnezeului lui Israel. Eu păşesc împotriva ta. Tu trebuie să cedezi!“ Nici moartea nu poate rezista. O breşă este distrusă.

Armata lui Satana aduce boli. Armata lui Dumnezeu este însărcinată să-i scoată afară. Amin. De fiecare dată când Satana vă încarcă cu ceva, armata lui Dumnezeu este prezentă pentru a-l scoate afară. Amin. Scoaterea afară este tactica pe care o foloseşte Dumnezeu. Satana a folosit armata de distrugere a necredinţei împotriva Cuvântului lui Dumnezeu şi a vrut să ridice o împărăţie pentru sine, mai mare decât a lui Mihail. Dumnezeu l-a scos afară. Metoda lui Dumnezeu este de a arunca pe Satana afară. Lăsaţi la o parte gândirea intelectuală, necredinţa, îngrijorările, bolile, păcatul. Amin. Voi sunteţi puşi deasupra lucrurilor, înviaţi în Isus Hristos, aşezaţi în locuri cereşti. Toţi dracii sunt sub picioarele voastre. El mai încearcă să-şi ridice capul.

Voi ştiţi că sunteţi morţi. Viaţa voastră este ascunsă. Ce este mort? Voi aţi murit în gândirea voastră, în voia voastră, conştiinţa voastră firească şi în toate aceste lucruri, şi sunteţi îngropaţi în Numele lui Isus Hristos şi înviaţi cu El şi oriunde se află El sunteţi şi voi. Ce s-a întâmplat când a venit un îndoielnic în cer? DOMNUL l-a aruncat afară (Mat. 22). Ce a spus El armatei care a înviat împreună cu Hristos? „Scoateţi dracul afară!“ Scoateţi-l afară!

Isus a însărcinat armata lui să meargă până la capătul lumii:

De aceea mergeţi în toată lumea, predicaţi Evanghelia la toată creatura. Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit. Cine nu va crede va fi condamnat. Aceste semne vor urma luptătorilor Mei: în Numele Meu ei vor scoate draci, vor vorbi în limbi noi, vor lua şerpi în mâini, şi dacă vor bea ceva de moarte, nu îi va atinge. Ei vor pune mâinile lor peste cei bolnavi şi se vor face bine.

Înainte luptători ai lui Hristos

Ridicaţi-vă pentru războiul sfânt!

Cu semnul crucii

noi păşim biruitori.

Eu sunt răstignit împreună cu El, acum nu mai trăiesc eu, ci El trăieşte în mine. Cuvântul merge înaintea mea. Dumnezeu croieşte un drum cu sabia Lui cu două tăişuri. Când generalul Grant a ocupat Richmond-ul, iar femeia din sud l-a văzut venind, ea a primit o inspiraţie şi a cântat:

Ochii mei au văzut slava venirii DOMNULUI …

Cum a ocupat Grand, Richmond-ul? Imediat după ce a ajuns acolo. Amin! În acelaşi mod procedează luptătorii lui Dumnezeu cu păcatul şi cu boala dacă le întâlnesc. Amin. În acelaşi mod ei trec peste deznădejde, frică şi alte lucruri. Dacă se ridică ceva, ei o îndepărtează din cale. Dumnezeu le aruncă afară, aşa cum a făcut-o deja în cer. Comandantul nostru suprem de oşti nea arătat cum se face aşa ceva. Roy Roberson, fratele Funk, mulţi din luptătorii aceştia vechi, voi ştiţi ce este un comandant adevărat.

Nu demult a ars casa Fowles. Pompierii din Jeffersonville au venit, iar şeful pompierilor a dat comanda: „Daţi cu apă aici.“ Ei aveau furtune mici şi stropeau un pic aici şi acolo. Apoi au venit pompierii din Clarksville şi au încercat la fel să stingă focul cu furtune mici. Dar clădirea a ars mai departe. Apoi i-au chemat pe cei din Louisville şi acum au venit bărbaţi instruiţi. Oh, cum se auzeau sirenele! Apoi a venit şeful principal. Totul s-a petrecut apoi altfel decât la bărbaţii neinstruiţi. Frate, imediat după ce s-a oprit maşina acolo, şeful a fost primul pe scară. După ce a ajuns la un geam, el a luat toporul l-a aruncat în geam şi a zis: „Veniţi băieţi!“ În câteva minute focul a fost stins. Comandantul nu a stat la o parte şi a spus: „Stropiţi puţin aici sau acolo.“ El a strigat: „Veniţi băieţi!“ El a fost primul. El a demonstrat cum se face lucrarea.

Eu m-am gândit: „Aceasta este o trupă bine instruită.“ În câteva minute focul a fost stins. De ce? Ei aveau un bărbat care ştia cum se face aceasta.

Frate, tu poţi vorbi cât doreşti despre toată teologia ta, despre denominaţiunea ta făcută de oameni, despre organizaţiile voastre, jucaţi-vă cu ele! Eu am un comandant suprem care mi-a spus cum se face lucrarea. Eu mă orientez după ceea ce a spus Comandantul Suprem în Luca 4. Eu nu mai am timp să citesc. Citiţi singuri Luca 4, de la primul verset. EL nu a spus: „Mergeţi acolo şi faceţi o organizaţie mare; aşezaţi presbiteri şi diaconi, cardinali şi episcopi.“ Nu, El nu a zis aşa ceva. Când s-a întâlnit Satana cu El, acesta a zis: „Porunceşte ca aceste pietre să devină pâine. Tu eşti flămând.“ EL a răspuns: „Este scris!“ El a zis: „Vino pe munte, eu vreau să-Ţi arăt totul.“ EL a răspuns:

„Este scris!“

„Eu voi face asta sau cealaltă!“ „Este scris:“ Aşa ne-a arătat Comandantul Suprem cum se procedează.

Cum este, soră? Este scris: „Ei vor pune mâinile peste bolnavi şi ei se vor vindeca.“ Este scris: „În Numele Meu ei vor scoate draci.“ Amin. Ce este? Este scris. Aceasta este porunca Comandantului Suprem. Este scris! „Cine aude Cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis, acela are viaţă veşnică.“ Este scris! Este scris! Este scris! Acestea sunt poruncile. Aceştia sunt luptătorii. Aceasta este calea. Aceasta este artileria cu care mergem înainte.

Ce a făcut el? El s-a îndreptat spre Goliat. Cum i-a arătat David oştirii în ce formă trebuie lucrat?

Cum a arătat-o David lui Israel? David înseamnă „salvator iubit“. Cum a procedat David? El a zis:

„Acesta este modul în care trebuie să se întâmple. Încredeţi-vă în Cuvântul Domnului.“ Goliat a păşit în faţă şi a zis: „Cu sabia aceasta te voi ucide şi te voi arunca la păsările cerului.“ El a spus: „Tu te întâlneşti cu mine ca organizaţie; ca om de ştiinţă modern; tu mă întâlneşti cu sabia ta lungă, tu te întâlneşti cu mine cu scut, cu coif de oţel pe care eu nici nu-l pot ridica. Tu mă întâlneşti ca un luptător instruit şi cu diferite medalii în piept. Tu mă întâlneşti cu toate aceste lucruri, însă eu vin în Numele DOMNULUI, Dumnezeului lui Israel. Azi îţi voi tăia capul de pe umerii tăi.“ Amin. Acest tânăr a păşit înainte împotriva uriaşului. El ştia unde stă. Israelul rămasese în urmă cu frică şi se gândea: „O, săracul de el.“ Goliat a zis: „Am să-ţi arăt ce am să-ţi fac“, şi s-a grăbit împotriva lui. Însă David avea credinţă, cinci pietre Isus (Jesus). El a luat prima piatră şi a tras. Duhul Sfânt a preluat piatra şi Goliat a căzut imediat la pământ. Aşa s-a procedat.

Despre aceasta a vorbit Isus când le-a vorbit ucenicilor Săi, când i-a trimis pe fraţi pe câmpul de luptă pentru ca ei să ştie sub ce formă sunt scoşi demonii afară. EL a zis: „EU vă arăt cum se face.“ Satana a zis: „Eu Te întâlnesc şi am să-Ţi arăt ce pot să fac. TU eşti flămând. Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, atunci Te provoc să vorbeşti ca Fiul lui Dumnezeu, ca aceste pietre să devină pâine. Mănâncă dacă eşti flămând. Şi dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, atunci ai putere să o faci.“ EL a răspuns: „Este scris: ,Omul nu trăieşte numai cu pâine.’„ O, aşa a făcut Comandantul Suprem.

Apoi L-a luat pe streaşina templului şi a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, atunci aruncă-Te jos!“ EL a răspuns: „Iarăşi este scris: ,Să nu ispiteşti pe DOMNUL, Dumnezeul tău.’” Vedeţi cum S-a numit El însuşi! DOMNUL, Dumnezeul tău. „Să nu ispiteşti pe DOMNUL, Dumnezeul tău.“ Ce a făcut El? EL l-a biruit cu Cuvântul lui Dumnezeu. Tactica Satanei constă în scopul de a vă influenţa să nu credeţi Cuvântul lui Dumnezeu.

Însă Comandantul oştirii a zis: „Luaţi Cuvântul lui Dumnezeu şi isprăviţi! În Numele Meu veţi scoate draci.“

Voi ştiţi cum îl prezintă unele denominaţiuni pe Satana, ca conducător principal cu un picior de cal, cu o coadă despicată şi altele. Să nu credeţi aşa ceva! El nu arată aşa. Nu, fraţilor! El este foarte elegant. Să nu credeţi că el arată aşa cum îl prezintă ei. Ei o fac numai ca să vă sperie. El nu arată aşa. Satana nu are un picior de cal. De asta mă îndoiesc cu adevărat. Satana este un duh, de aceea el nu poate avea un picior de cal, cum îl pictează unii în tablouri. El este foarte inteligent, frate. El este cu adevărat inteligent, învăţat în toată înţelepciunea lumească. El este frumos şi îşi organizează trupa sa cu înţelepciune lumească. Fraţilor, acolo nu puteţi vorbi. Fiţi siguri, ca să ştiţi despre ce vorbiţi când vă întâlniţi cu cei care spun: „Zilele minunilor au trecut.“ El nu are copite despicate. El vine direct din seminar. Frate, eu vreau să spun că el este înţelept şi are decoraţii şi tot ce-i aparţine unui decorat, el este foarte înţelept. Desigur, el este şarpele, el este cel mai şiret dintre toţi, are părul lins, este bine îmbrăcat, fără cusur la îmbrăcăminte; o frate, atât de înţelept şi de viclean, cât se poate pe lume. Nu vă puneţi cu el decât atunci când ştiţi despre ce vorbiţi. Noi cunoaş¸tem tactica lui veche. Noi ştim ce încearcă el să facă, şi anume să ne aducă în starea să ne îndoim de Cuvântul lui Dumnezeu.

El nu are copite despicate. El trebuie să arate altfel. El este elegant, plin de înţelepciune, învăţat, organizat. Frate, el are o armată.

S-a întâmplat în Elveţia, când armata germano-austriacă (sec. XIV) a pătruns în ţară. Trupa lor arăta ca un zid de piatră. Fiecare din ei era instruit, fiecare suliţă era ţinută în poziţia corectă. Ei au venit la aceşti elveţieni săraci. Ce aveau aceştia? Ei erau înarmaţi cu seceri, bâte şi pietre. Ei au rezistat, dar au fost împinşi înapoi. Peste dealuri erau casele lor. Armata Elveţiei le-a păşit împotrivă. Ei nu le făcuseră nimic. Ei au pătruns acolo pentru a ocupa ţara lor.

Ce a făcut copilul acesta? Satana este acela care vrea să le ia viaţa atât de timpuriu. Elveţienii nu s-au făcut vinovaţi cu nimic. Ei erau un popor bun. Ei încercau doar să-şi apere casele şi familiile. Ei stăteau acolo doar ca să se apere. Apoi s-a ridicat cineva cu numele Arnold von Winkelried.

Oastea venea. Ei erau înconjuraţi. „Ce putem face?“ Pretutindeni pătrundeau trupe bine instruite. Aşa o face Satana. Bine instruit, cu suliţa ridicată. Toţi păşeau în cadenţă împotriva acestei armate mici. Ei trebuiau să înainteze doar şi să-i ucidă pe toţi cu suliţele lor. Acesta ar fi fost sfârşitul armatei elveţiene.

În spatele munţilor erau casele şi rudeniile lor. Femeile şi fiicele lor ar fi fost violate, copiii omorâţi, casele ar fi fost arse, animalele şi restul gospodăriilor furate şi devastate. Aşa ar fi fost. Ce s-a întâmplat? Inspiraţia a venit peste unul cu numele Arnold von Winkelrief. El a strigat: „În ziua aceasta voi muri pentru Elveţia.“ Amin. „Astăzi voi muri pentru Elveţia.“

Ei au zis: „Ce vrei să faci?“

El a zis: „Urmaţi-mă şi luptaţi-vă cu tot ce este în voi.“

El a păşit în faţă, şi-a aruncat suliţa, a fugit înspre ei şi a strigat cu mâinile ridicate: „Croiţi un drum pentru libertate.“ El a fugit cât a putut de repede spre armata străină. El le-a smuls suliţele şi le-a înfipt în pieptul său şi a murit.

El a strigat tare: „Aceasta o fac din pricina casei mele pe care am lăsat-o în urmă, din pricina soţiei şi a copiilor mei. Eu părăsesc astfel casa mea mică pe care am cumpărat-o de curând. Eu îmi iubesc rudeniile, însă astăzi mor pentru Elveţia. Eu îmi dau viaţa, pentru ca naţiunea să fie salvată.“ El a fost un erou. De atunci ei nu au mai avut război. Armata străină a fost dezrădăcinată din pricina actului eroic pe care l-au văzut. Întreaga armată a fost atât de încurcată şi de dezorientată, încât a fost bătută de către elveţieni şi scoasă afară. Ei nu au mai pătruns niciodată. Asta s-a întâmplat acum sute de ani. Aceasta a fost o faptă mare, dar, o frate, atunci când necunoştinţa, superstiţia, îndoiala, frica şi supărarea au împins poporul lui Dumnezeu la strâmtorare, s-a ridicat Unul cu numele Isus Hristos şi a spus: „Astăzi Eu voi muri pentru popor.“ Aşa este. Ce a spus El oastei Sale? „Urmaţi-Mă şi luptaţi-vă cu tot ce aveţi. Dacă aveţi un toiag, luptaţi-vă cu acesta şi nu vă temeţi. Dacă aveţi o piatră, luptaţi-vă cu aceasta.“ Aşa ne spune comandantul suprem astăzi. „EU am luat Cuvântul lui Dumnezeu. Eu l-am biruit pe Satana şi puterea lui.“ EL l-a biruit cu Cuvântul.

Orice aţi avea, dacă este doar un cuvânt. „Eu DOMNUL, Dumnezeul tău, sunt Cel ce te vindecă.“

Loveşte-l pe duşman! Urmaţi-L pe Comandantul oştirii. Da, pentru că El l-a biruit. Satan, cu împărăţiile lui frumoase, cu frumuseţea lui şi altele asemănătoare, nu are nimic de-a face cu noi. El mai este încă cel mai viclean dintre animalele câmpului. Isus a spus că copiii acestei lumi sunt mai înţelepţi decât copiii Împărăţiei lui Dumnezeu.

Aceste două confruntări se izbesc una de alta. Lumea a fost lovită în ceasul acesta de boli şi astfel de lucruri, încât ştiinţa medicală este neputincioasă. Turma mică a lui Dumnezeu este împinsă întrun colţ, frate, este timpul ca cineva să se ridice ca Arnold von Winkelried. Este timpul ca un om al lui Dumnezeu să se ridice. Este timpul ca un Ilie să se ridice. Este timpul ca ceva să se întâmple. Oastea lui Dumnezeu cuprinde mintea voastră, nu se opreşte nici o clipă pentru a se gândi ce v-a oferi Satana prin mintea voastră. Gândiţi-vă la aceasta! Cuvântul lui Dumnezeu nu poate da greş niciodată. Aceste două armate … Dacă duşmanul pătrunde ca un val mare, aşa cum se întâmplă acum, ce a promis Dumnezeu că va face? Duhul lui Dumnezeu se va ridica împotrivă. Faci tu parte din aceştia? În Iacov 4, 7 am fost învăţaţi să ne împotrivim lui Satana şi el se va îndepărta de la noi. Împotriviţivă lui Satana! Cum vă împotriviţi lui Satana? Aşa cum ne-a poruncit Comandantul oştirii. Luaţi Cuvântul lui Dumnezeu. Voi vă împotriviţi lui Satana cu Cuvântul lui Dumnezeu. Comandantul oştirii ne-a spus cum se face.

În încheiere lăsaţi-mă să vă spun aceasta: Satana cel bătrân este neruşinat. El atacă acum acest copil. El atacă ceva. El Îl atacase pe Isus Hristos. El venise cu trei atacuri împotriva Lui. Aţi ştiut aceasta? Satana nu L-a atacat numai o dată. El vă va ataca cu o boală. Apoi se întoarce şi vă atacă din nou, spunând: „Zilele minunilor au trecut! Voi nu puteţi fi vindecaţi. Acolo nu este nimic adevărat!“ Voi ştiţi că este aşa.

El L-a atacat de trei ori pe Isus. Trei atacuri sălbatice împotriva lui Isus, cu necredinţa în Cuvântul lui Dumnezeu. Isus era Cuvântul. Desigur că satna nu a crezut: „Dacă Tu eşti … Dacă Tu eşti …“ Satana a venit înspre EL cu atacuri sălbatice şi a spus: „Dacă Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, lasă-mă să văd o minune. Eu vreau să privesc cum se întâmplă.“ Frate, au fost trei atacuri sălbatice. „Dacă Tu … Dacă Tu …“ Ce a făcut Isus? Isus era Cuvântul lui Dumnezeu. EL era Cuvântul. Duşmanul atacase Cuvântul. O, eu încep să mă simt mai bine pentru predică. Slavă lui Dumnezeu. Eu sunt sincer. Isus este Cuvântul. „La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu … Şi Cuvântul S-a făcut trup, şi a locuit printre noi …“ Isus era Cuvântul. Ce a făcut El? EL l-a biruit. Ce făcuse Isus, care era Cuvântul? EL a distrus atacurile sălbatice ale lui Satana. De trei ori a venit el ca o furtună peste El şi s-a aruncat spre Isus, Cuvântul. Şi Isus a luat Cuvântul şi l-a biruit pe deplin. Aleluia! Desigur. EL l-a distrus în bucăţi şi l-a biruit cu Cuvântul. Urmăriţi atacurile lui! Ascultaţi bine! În ce constă atacul său? În necredinţa împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Aşa atacă el. Puteţi să vedeţi lupta cea mare? Există doar două puteri Satana şi Dumnezeu. Care este arma lui Satana împotriva voastră? El încearcă să răspândească îndoială împotriva armelor voastre. Astfel el vă dezarmează.

Dacă el vă convinge să vă îndoiţi de armele voastre, înseamnă că el vă face să credeţi că armele voastre nu sunt suficient de tari. Astfel el vă dezarmează. O, frate Neville, eu sper că tu nu te vei îndoi niciodată de Cuvântul Lui. Aşa te dezarmează el dacă te prinde că te îndoieşti de armătura ta. Dacă depuneţi armele, înseamnă că lupta voastră s-a sfârşit. Voi sunteţi gata. Ţineţi-vă armele! Nu le depuneţi! Noi vedem necredinţa lui.

Eu doresc să mai spun ceva aici, şi anume din pricina eroilor şi al învăţaţilor biblici. De ce vă ridicaţi glasul împotriva Rusiei? Voi nu m-aţi auzit niciodată zicând să construiţi buncăre atomice. De ce faceţi atâta gălăgie pentru Rusia? Ei nu vor câştiga războiul. Ei nu vor birui lumea. Comunismul nu va stăpâni lumea. Ce este însă cu oamenii aceştia? Poate să greşeasacă Cuvântul lui Dumnezeu?

Ascultaţi, totul este pe bandă. Eu vorbesc către lumea întreagă, oriunde ar ajunge aceste benzi, şi vouă oamenilor de aici, indiferent ce se va întâmpla cu mine. Credeţi aceasta, Rusia, comunismul nu va birui şi nu va câştiga nimic. Cuvântul lui Dumnezeu nu poate greşi. Roma va domina lumea. Să privim înspre viziunea lui Daniel. Această viziune este Cuvântul lui Dumnezeu. Nebucadneţar a fost capul din aur. Apoi a urmat o altă împărăţie mezii şi perşii, argintul apoi Grecia sub conducerea lui Alexandru cel Mare, şi după aceea Roma. Despre comunism nu s-a spus nimic. Roma a cucerit lumea.

Isus Hristos s-a născut în timpul Împărăţiei romane şi a fost urmărit; când a venit El prima dată, a domnit Împărăţia romană. La a doua Lui venire, mesajul Lui este prigonit prin denominaţiunea romană care este mama celorlalte. Când va veni El pentru a doua oară, va distruge Împărăţia romană. Ierarhia catolică se uneşte acum cu toate denominaţiunile într-o singură organizaţie şi ei se unesc cu toţii în Confederaţia bisericilor. Nu este Rusia, este Roma. „Aşa vorbeşte DOMNUL!“ Arătaţi-mi un text biblic din care să rezulte că sistemul comunist sau altceva în afara Romei va domni în lume. Au domnit mezii şi perşii după Nebucadneţar? Desigur! Au urmat grecii după ei? Sigur că da. A preluat Roma de atunci? Nu s-a împărţit aceasta în zece puteri, aşa cum o avem acum? Nu înseamnă Eisenhover fier şi Hruşciov lut? Nu au avut ei aici o întâlnire, când Hruşciov şi-a scos pantoful şi a lovit masa ca să demostreze? Ce este cu oamenii în timpul acesta? Unde a ajuns credinţa voastră? De ce nu credeţi că Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat? Ce este cu predicatorii de astăzi? Toţi încearcă să se lupte împotriva comunismului. Comunismul este fără importanţă. Este doar ceva care vă flutură Satana sub nas şi voi nu vă daţi seama. Este roman, denominaţionalism. Roma este mama tuturor denominaţiunilor. Biblia vorbeşte despre curva şi fiicele ei care sunt împotriva Cuvântului lui Dumnezeu (Apoc. 17). Luptătorilor, luaţi Cuvântul! Rămâneţi pe Cuvânt. Eu voi pleca într-o zi. Însă Cuvântul acesta nu va pleca, iar voi tinerilor, dacă nu se întâmplă în generaţia mea, atunci voi veţi vedea împlinirea. Aceasta este problema. Aţi auzit în dimineaţa aceasta la ştiri că doamna Kennedy îl va vizita pe papa? Şi ce zice papa?

Toate religiile acestei lumi. Poate vom discuta mai mult săptămâna viitoare despre aceasta.

Nu vă îngrijoraţi pentru Rusia. Rusia este doar o piatră mică la ştrand. Nu vă îngrijoraţi de Rusia. Fiţi atenţi la Roma când se uneşte cu toate bisericile. Nu scrie nimic în Scriptură că sistemul comunist va domina lumea. Eu mă ţin de Cuvânt, indiferent cum se desfăşoară lucrurile în moment. Eu cred Cuvântul.

Roma preia comanda lumii, şi Roma este mama tuturor organizaţiilor. Înainte de aceasta nu a existat nici o organizaţie. Fiecare organizaţie a ieşit din aceasta. Aşa o spune Biblia. Ea este mama, celelalte sunt fiicele. Atunci când ne atacă duşmanul, el spune: „O, eu vreau să vă fac de cunoscut, ca voi să vă uniţi cu noi.“ Ce veţi face? Veţi da înapoi? Veţi încheia compromisuri? Un luptător adevărat nu face aşa ceva. Ce facem atunci? Noi lăsăm ca gândirea lui Isus să fie în noi. Vorbeşte Biblia despre aşa ceva? O astfel de gândire să locuiască în voi toţi, aşa cum a fost în Hristos. Ce fel de gândire avea El? EL a stat pe Cuvânt. Aşa este. Rămâneţi cu Cuvântul, cu Cuvântul Tatălui. Astfel l-a biruit El de fiecare dată pe duşman.

Dacă duşmanul vă atacă şi spune: „Voi trebuie să faceţi asta sau cealaltă!“, ce veţi face cu aceasta? Rămâneţi tare pe Cuvânt! Ce veţi face voi atunci? Luaţi Cuvântul! Ce este Cuvântul? Biblia o spune aici, noi am citit: Duhul lui Dumnezeu este Cuvântul. Priviţi aici! „Şi luaţi coiful mântuirii şi sabia Duhului“ sabia Duhului! Fiţi atenţi la duhul care vine în gândirea voastră şi intră în voi, cine manipulează sabia Duhului, adică Cuvântul lui Dumnezeu. Cu ce se luptă Duhul? Cu ce se luptă El? Cu simţuri, cu sentimente? Cu Cuvântul lui Dumnezeu. Slavă lui Dumnezeu! Ce spune Cuvântul aici? Vindecare, prin Cuvânt. Întotdeauna este Cuvântul. Duhul se luptă prin Cuvântul lui Dumnezeu. Duhul lui Dumnezeu păşeşte împotriva Satanei şi spune: „Este scris! Este scris!“ Şi Satana trebuie să plece.

Ce facem? Luăm sabia care este Cuvântul lui Dumnezeu şi o mânuim printr-o mână tare a credinţei, sabia cu două tăişuri. Sabia taie în toate direcţiile. Aşa o spune Biblia în Evrei 4. Frate, ce trebuie să se întâmple? Lăsaţi ca Duhul să vină în inima voastră. Deschideţi-vă gândirea şi simţirea.

Spuneţi: „Cuvântul este adevărul.“ Soră, spune şi tu aşa. Spune: „Cuvântul Tău este adevărul, DOAMNE. Eu nu voi ţine cont cum mă simt şi ce va spune cineva. Eu deschid toate canalele mele.

Orice supărare, îndoială, necredinţă pe care am avut-o vreodată, tot ce am simţit vreodată, orice boală pe care am avut-o vreodată, eu le arunc toate afară; eu trec pe lângă toate acestea şi permit ca cele divine să pătrundă în duhul meu! O DOAMNE, vino aici la noi! TU m-ai făcut o creatură liberă. Tu zici: „Tu eşti fiul Meu.“ Eu Îţi deschid inima şi gândirea mea. Vino înăuntru, DOAMNE Isuse.“ Luaţi sabia Cuvântului prin credinţă, pe „Aşa vorbeşte DOMNUL!“ Strigaţi: „Aleluia. Amin.“ Loviţi pe oricare duşman din faţa voastră. Distrugeţi orice putere a duşmanului! Dacă duhul acesta fantomatic vrea să vă cuprindă, atunci loviţi cu Cuvântul DOMNULUI. Bucuria pentru DOMNUL este puterea noastră. Spuneţi: „Pleacă de la mine!“ Loviţi-l şi tăiaţi-l cu Cuvântul. Fie el un demon, un oarecare duşman, fie boală, fie suferinţă, orice ar fi, luaţi Cuvântul şi folosiţi-l ca o sabie. Dacă loviţi o dată şi nu se mişcă nimic, atunci loviţi încă o dată şi încă o dată. Loviţi până ce aţi pătruns printr-o deschizătură. Ca şi puiul de vultur când sparge coaja oului şi iasă la lumină, tot aşa trebuie s-o faceţi şi voi. Spargeţi coaja fiecărei boli care vă înconjoară. Aleluia! Unde este următorul? Aceasta este lupta; aceştia sunt soldaţii. Luptătorii crucii.

Loviţi în fiecare duşman. Noi suntem sămânţa împărătească aleasă dinainte, sămânţa lui Avraam. Atunci când Avraam a respins tot ce era împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, el şi-a croit un drum prin fiecare împotrivire. Atunci s-a spus: „Nevasta este prea bătrână.“ El a înlăturat orice deznădejde. Satana a zis: „Tu nu poţi face aşa ceva.“ Însă Avraam a îndepărtat aceasta din calea lui. El a croit un drum, a lovit până când a pătruns.

„Ce urmează acum, DOAMNE?“

„Ridică-ţi cortul acolo sus.“ El s-a dus şi a construit acolo un altar. Apoi Satana a venit şi a zis:

„Acesta nu este locul potrivit.“ El a răspuns: „Eu rămân aici, tu îndepărtează-te acum de pe terenul meu.“ Aleluia!

Lot a spus: „Ar fi mai bine dacă ai veni aici. Noi toţi aparţinem aici de o organizaţie. Nevasta mea este preşedinte la uniunea cutare în oraş. Eu îţi spun să vii la noi.“

Sara a spus: „Avraam …“

„Taci, Sara!“ Aleluia! „Rămâi aici pe loc. Acesta este locul unde m-a pus Dumnezeu, aici unde

stau. Aici m-a pus Dumnezeu.“

Lăudaţi slava lui Isus!

Îl laudă lumea îngerilor.

Coroana aduce haina de purpură.

O încoronaţi-L, încoronaţi-L, încoronaţi-L

ca Stăpânitor peste toată lumea.

Pe Hristos, stânca neclintită, stau eu.

Orice alt pământ este mişcător ca nisipul.

Chiar şi moartea şi toate celelalte sunt ca nisipul în care te afunzi. Eu stau pe Hristos, pe stâncă. Noi suntem sămânţa împărătească a lui Avraam. Sămânţă împărătească. Armata aleasă a Angliei reprezintă casa împărătească a Angliei, sângele împărătesc. Sămânţa împărătească a lui Hristos este biserica umplută cu Duhul Sfânt, umplută cu Duhul Sfânt. Sămânţa împărătească prin făgăduinţă, nu prin simţăminte, ci pe baza făgăduinţei lui Dumnezeu. Ei stau pe Cuvântul lui Dumnezeu şi merg pe drumul lor în timp ce strigă: „Aleluia!“ Chiar în faţa morţii care se apropie, ei strigă: „Desparte-te Iordanule, eu trec dincolo.“ Mergeţi pe drumul vostru în ţara făgăduită. Amin.

Ce se întâmplă când se sfârşeşte lupta şi sfinţii merg înapoi? Eu vă întreb: ce s-a întâmplat când a ocupat Hitler, Franţa? Se spune că cerul a fost aproape tot acoperit cu avioane. Germanii au ocupat şi au sărbătorit victoria. Când ruşii au bombardat Berlinul sub comanda lui Stalin şi au intrat tancurile unul după altul, nu a rămas aproape nimic în urma lor. Soldaţii ruşi au sărbătorit, au intrat înăuntru şi s-au comportat ciudat. Eu am văzut odată în Londra. Când am auzit că s-a sfârşit războiul, noi am strigat, am fluierat şi am fost bucuroşi. Când s-au întors eroii, noi i-am întâmpinat iar ei au strigat şi au fluierat. Şi vărul meu s-a întors. Luptătorii au fost răniţi şi nu se puteau ridica de pe paturile lor. Au fost aduşi pe acoperişul vaporului pentru a putea vedea statuia libertăţii. El a spus: „Aceşti bărbaţi mari stăteau acolo şi plângeau când au văzut statuia libertăţii. Ani de-a rândul au fost departe de casă în luptă, dar ei au ştiut că rudeniile, mama, tata, nevasta, copiii, dragii lor, tot ceea ce iubeau se aflau în spatele statuii libertăţii. Semnalul a sunat. New York a început să strige când au intrat eroii lor.“ Aceasta este numai o comparaţie mică. După o luptă mare, Cezar a vrut ca toţi luptătorii renumiţi să sărbătorească de partea lui marele triumf peste duşman. Fiecare ofiţer s-a îmbrăcat frumos şi au mers în marş ca adevăraţii soldaţi. Apoi a venit un bărbat mai bătrân care era rănit. El a privit în sus şi a vrut să meargă mai departe. Cezar a spus: „Un moment, te rog, aşteaptă un moment! Deşi nu eşti îmbrăcat ca ofiţer, vreau să vii aici sus. De unde ai rănile?“ Răspunsul lui: „De pe câmpul de luptă.“ El a spus: „Urcă-te aici sus! Aşează-te aici lângă mine, tu eşti acela care trebuie să fie aici.“ El putea să dovedească că a fost pe câmpul de luptă.

O, Dumnezeule, ai milă de fiecare care se taie într-o conservă de peşte şi apoi este lăudat în public. Eu doresc să am cicatricele luptei. Pavel a zis: „Eu am semnul lui Isus Hristos pe trupul meu.“ De aceea vreau să mă lupt pe câmpul de luptă.

Într-o zi, când va veni Comandantul cel mare al armatei care ne-a înarmat, care ne-a dat Duhul Sfânt şi Cuvântul Lui, cu care putem să ne luptăm; atunci când vine Comandantul Suprem al armatei, doresc să mă aşez împreună cu el în car şi voi la fel, nu-i aşa , pentru a merge cu El acasă. Atunci îmi voi lua soţia de mână, mă voi uita după fraţii mei, soţiile şi copiii lor, ne vom plimba prin paradisul lui Dumnezeu şi vom umple aerul cu cântări de slavă împreună cu îngerii. Ce sărbătoare va fi aceasta! Şi când va fi încheiată lupta, vom fi încoronaţi. O, voi luptători ai crucii în dimineaţa aceasta: îmbrăcaţi-vă cu armătura credinţei! Luaţi armele! Cum este cu tine, soră? Eşti pregătită? Ia armele şi spune: „O, Dumnezeule, eu nu dau nimic pe ceea ce îmi şopteşte Satana sau ceea ce spune altcineva. În dimineaţa aceasta eu cred. Eu cred.“ Acum câteva duminici am vorbit despre un bărbat care a avut un vis. El a visat că Satana este mic, s-a apropiat de el şi a strigat: „Buh!“ El a sărit înapoi şi Satana a devenit mai mare şi a zis: „Buh!“ El a sărit iarăşi înapoi şi Satana a devenit şi mai mare. Apoi Satana a devenit mare cât el şi a vrut să-l biruiască. El ştia că acum trebuie să se lupte cu el. El s-a uitat împrejur după ceva cu care ar putea să se lupte. El a luat Biblia şi Satana a strigat: „Buh!“, şi el a răspuns tot cu „Buh!“ Şi Satana a devenit tot mai mic şi a fost doborât cu Cuvântul.

Voi sunteţi soldaţi, sau nu? Luaţi Cuvântul şi spuneţi: „Este scris! Eu nu voi muri, eu voi trăi. Eu voi intra în această capelă şi Îi voi mulţumi lui Dumnezeu pentru bunătatea Lui împreună cu toţi ai Lui.“ Credeţi voi, credeţi aceasta? Amin.

Noi vrem să ne aplecăm capetele.

O, DOMN şi Dumnezeu, Creatorul cerului şi al pământului, lasă să cunoască toţi că Tu mai eşti încă Dumnezeu. Indiferent cât predic şi ce zic eu, o DOAMNE. Un Cuvânt de la Tine aduce totul în ordine. Batistele de aici sunt pentru bolnavi. Eu mă rog, Tată ceresc, ca toate binecuvântările Tale şi puterea Ta să se odihnească asupra tuturor. Eu îmi aşez mâinile peste ei. O, Dumnezeule, în Numele lui Isus Hristos te rog, să ungi aceste batiste cu prezenţa Ta sfântă, pentru că aşa scrie în Cuvânt. Nu este împotriva Cuvântului. Este scris, că batistele şi şorţurile pe care le-a purtat Pavel au fost luate şi puse peste bolnavi şi duhurile necurate au ieşit din oameni şi au fost vindecaţi de bolile şi suferinţele lor.

Noi nu suntem Pavel, dar Tu mai eşti încă Dumnezeu. TU eşti acelaşi Duh Sfânt. Eu îmi pun mâinile peste aceste batiste în Numele lui Isus Hristos şi Te rog să vindeci şi să binecuvintezi pe fiecare.

O, Dumnezeule, în faţa mea este o fată mică şi frumoasă pe pat. Ea nu poate să trăiască, DOAMNE. Satana i-a infiltrat acest rău, toţi doctorii buni din această lume au făcut, fără îndoială, tot posibilul să o salveze. Dar ei nu pot. Ei sunt cu cunoştinţa lor la sfârşit. Ei nu ştiu ce să mai facă; dar DOAMNE, eu sunt aşa de bucuros că mai este scris şi un alt capitol. Noi putem să întoarcem foaia şi să vedem cum vine Medicul cel mare înăuntru. Noi Îl chemăm în dimineaţa aceasta la consultaţie.

DOAMNE, nu stă scris în Cuvântul Tău că aceste semne îi vor urma pe cei ce cred? DOAMNE, dacă eu nu cred, lucrează în aşa fel încât să cred. Dacă această fată mică nu este credincioasă, lucrează Tu în aşa fel încât să creadă. „Aceste semne vor urma luptătorilor Mei … Ei vor pune mâinile lor peste cei bolnavi şi se vor face bine.“

DOAMNE, acestea sunt cuvintele Tale. Este Cuvântul Tău. Acum, ca slujitor al Tău, voi face ce ai zis Tu: unde sunt adunaţi doi sau trei în Numele Tău, Tu vei fi în mijlocul lor, şi pentru ceea ce se roagă li se va da.

O, Dumnezeule, acest copil este aşa de bolnav ca nici o persoană din această clădire în dimineaţa aceasta. Fără Tine nu poate să trăiască mai mult. Ea este lovită de cea mai grea boală. Noi toţi suntem acum uniţi ca un luptător şi stăm aici ca grup al seminţei împărăteşti a lui Avraam. Noi mergem împotriva lui Satana. Ridică-te şi pleacă Satano, pentru că armătura noastră străluceşte. Bărbaţii şi femeile ţin sabia Duhului. Noi înaintăm şi venim împotriva ta, pentru fata aceasta.

Părăseşte-o, Satano! vino afară din ea! Venim împotriva ta ca oaste a Dumnezeului cel viu.

Părăseşte-o în Numele lui Isus Hristos. Eu mă duc să-mi pun mâinile peste ea. Satano, tu ai legat acest copil şi i-ai infiltrat răul. Eu ştiu că tu eşti deasupra omului, dar DOMNUL este deasupra ta. Astfel eu vin în Numele Lui. Părăseşte-o! Tu duh al lui Satana, tu demon al bolii, vino afară din acest copil! Fie ca ea să fie eliberată începând cu ziua aceasta. Eu vestesc aceasta în Numele lui Isus.

Acum, DOAMNE, Dumnezeul meu, Tu care i-ai înviat pe morţi şi ai dovedit că Tu eşti Dumnezeu, ridic-o Tu pe această fată şi redă-i sănătatea şi puterea, ca ea să poată să se ridice în această clădire. Satana a părăsit-o. Tu, o DOAMNE, eşti Acela care poate să o facă sănătoasă. Fie ca ea să trăiască spre onoarea şi slava lui Dumnezeu. A fost exprimat, lăsaţi acum să se întâmple. Mai sunt şi alţii aici care au ridicat mâinile şi vor să spună: „Şi eu doresc rugăciune. Eu am nevoie de Dumnezeu, eu sunt bolnav.“ Eu nu ştiu cât timp mai avem. Sigur mai avem încă destul, pentru a-i lăsa pe oameni să treacă pe aici. În dimineaţa aceasta am o încredere deplină. Eu doresc să veniţi aici. Billy, poţi să începi cu partea aceea şi apoi cealaltă parte. Mai întâi să vină cei de aici. După aceea îi luăm pe acei care şed acolo în spate.

Acum doresc ca fratele Neville şi alţi predicatori să se ridice şi să vină aici, pentru a mă ajuta. Bine. Câţi dintre voi au îmbrăcat armătura? Vedeţi, fetei îi merge mai bine. Du-te acasă, totul este în ordine. O, voi luptătorilor, scoateţi sabia. Voi luptători ai crucii, înaintaţi!

Pe Hristos, stânca neclintită, stau eu.

Orice alt pământ este mişcător ca nisipul.

Bine, treceţi pe aici prin faţa platformei. Fiţi toţi în rugăciune, în timp ce ceilalţi trec pe aici. Scoateţi acum sabia Duhului. Treceţi pe aici şi slăviţi-L pe DOMNUL.

Cedează, Satano! Ce este cu voi, luptătorilor? Nu credeţi că vom putea învinge? Noi am biruit deja. Noi suntem mai mult ca învingători în Isus Hristos. Fiecare drac este scos afară. Toate celelalte nu mai sunt.

Cu predicatorul acesta de aici, este ceva. Vino te rog aici sus! Acest bărbat a ieşit nu demult din spital mâncat de cancer. S-a întâmplat acum doi ani la o suferinţă cu prostata. Doctorii i-au mai dat numai câteva zile de trăit. Într-o dimineaţă ne-am dus la el, ne-am rugat pentru el şi în aceeaşi dimineaţă, aşa cum este astăzi cu voi, s-a întâmplat vindecarea şi nu s-a mai găsit nici o urmă de cancer. El lucrează acum mai mult decât înainte. El şi nevasta lui au fost pe câmpul Evangheliei înainte de a mă naşte eu. Puteţi să auziţi? 55 de ani! Înainte de a mă naşte eu, ei au predicat Evanghelia. Şi acum, la vârsta de 81 de ani, el a fost vindecat. Nu demult, el a avut o trezire unde a predicat două săptămâni în fiecare seară.

Soră, acum a venit timpul tău. Crezi tu? Pentru tine şi pentru toţi ceilalţi. Ce vom face? „Aşa vorbeşte DOMNUL!“ Satana, de ce mai stai aici, tu ai pierdut. Noi trecem acum. Noi înaintăm în ţara făgăduită.

Ce este? Ce este cu muntele pe care l-au construit înaintea noastră? Cine vrea să se pună în drumul nostru? Totul devine la acelaşi nivel. De ce? Cu sabia cu două tăişuri doborâm totul la pământ. Aşa este.

Înainte, luptători ai lui Hristos

Ridicaţi-vă pentru războiul sfânt!

Cu semnul crucii

noi păşim biruitori.

Hristos, împăratul nostru,

ne conduce El însuşi,

urmaţi-L pe conducătorul Cel înalt!

Înaintaţi, bărbat cu bărbat!

Aleluia! Ce au făcut ei? Ce a făcut mai întâi Israelul când au mers la luptă? Mai întâi au venit cântăreţii. Ce a urmat? Chivotul! Apoi a urmat lupta. Credeţi acum? Noi cântăm „Înainte, luptători ai lui Hristos!“ Noi ne îndepărtăm de fiecare îndoială. Ne ridicăm şi înaintăm în luptă. Să ne ridicăm toţi.

Înainte, luptători ai lui Hristos

Ridicaţi-vă pentru războiul sfânt!

Cu semnul crucii

noi păşim biruitori.

Hristos, împăratul nostru,

ne conduce El însuşi,

urmaţi-L pe conducătorul Cel înalt!

Înaintaţi, bărbat cu bărbat!

Înainte, luptători ai lui Hristos

Ridicaţi-vă pentru războiul sfânt!

Cu semnul crucii

noi păşim biruitori.

Noi nu suntem împărţiţi,

suntem o cavalerie;

una în trup şi învăţătură,

una în puterea credinţei.

Toţi care cred în Dumnezeu să spună Amin! Aleluia! Credeţi voi asta? Noi suntem biruitori. Unde sunt toţi duşmanii? Sub picioarele noastre! Sunteţi pregătiţi? Înviaţi în Hristos! Acum a trecut totul, soră. Crezi tu asta? Tu poţi să mergi acum acasă. Te simţi bine? Ea spune că se simte bine. Cu tine va fi totul bine. Câţi de acolo se simt bine?

Când au strigat ei, au căzut zidurile şi au cucerit oraşul. Amin! Îl credeţi? Nu uitaţi adunarea din seara aceasta, fratele Neville va aduce mesajul lui. Dacă este în voia lui Dumnezeu, vom fi în duminica următoare aici.

În timp ce părăsim această clădire, să cântăm „Înainte, luptători ai lui Hristos“. Începând cu ziua aceasta nu mai puneţi sabia niciodată în teacă. Scoateţi-o afară, lăsaţi-ne să cucerim. Ei au ieşit pentru a învinge şi a cuceri. Să cântăm încă o dată prima strofă!

Înainte luptători ai lui Hristos

Ridicaţi-vă pentru războiul sfânt!

Cu semnul crucii

noi păşim biruitori.

Hristos, împăratul nostru,

ne conduce El însuşi,

urmaţi-L pe conducătorul Cel înalt!

Înaintaţi, bărbat cu bărbat!

Înainte luptători ai lui Hristos

Ridicaţi-vă pentru războiul sfânt!

Cu semnul crucii

noi păşim biruitori.

Amin.