Scrisoare Circulară 12/2003
/ Ewald Frank
Sprache romänisch
Andere Sprachen
9. Evenimente actuale
După ce primul ministru al Israelului, Ariel Sharon, a vizitat muntele Templului, în 28 septembrie 2000, Intifada şi-a reluat activităţile teroriste mai intens ca oricând înainte. Din 11 septembrie 2001, toată lumea a înţeles că fiecare atac este direcţionat împotriva Israelului chiar dacă are loc într-un oraş la mii de km depărtare de Israel. În New York turnurile gemene au fost zdrobite şi vieţile a 3000 de oameni au fost stinse. Dintre cei 19 terorişti care au deturnat avioanele, 15 erau din Arabia Saudită, ţara de origine a lui Osama Bin Laden. Este ţara lui Mohamed, în care se găsesc cele mai importante şi sfinte oraşe musulmane, Mecca şi Medina. Ierusalimul a fost ales ca al treilea oraş sfânt, ca să se poată împlini faptul că acesta va ajunge piatra grea pentru toate neamurile (Zah. 12:3).
Faptul că preşedintele Bush a ales să se răfuiască cu Saddam Hussein şi Irak-ul, ţara cu cele două râuri, Tigru şi Eufrat, poate fi explicat numai din punctul de vedere al prorociilor biblice. Înainte de a avea loc atacul, lumea a fost martora unei conversaţii faţă în faţă între papă şi al doilea om în statul Irak, domnul Tarik Aziz, cu intenţia de a se evita cu orice preţ un posibil război. În culise, diplomatul cu rang înalt de la Vatican, cardinalul francez Roger Etchegaray, purta discuţii în Bagdad pentru a-l determina pe Saddam Hussein să se dea la o parte şi să părăsească ţara. Aproximativ în acelaşi timp aveau loc negocieri cu Muhammad al Gaddafi în Libia privitoare la locul unde ar trebui să-şi găsească noul domiciliu Saddam Hussein. Înţelegerea a fost ca nici un atac să nu aibă loc înainte ca Saddam Hussein să fi fost dus undeva în siguranţă. Preşedintele Bush i-a dat 48 de ore ca să-şi părăsească ţara, înainte ca atacul să aibă loc. Apoi a fost lansată marea căutare a lui Saddam.
Conform cu Apoc. 9:13-21 cei patru îngeri ai judecăţii sunt legaţi la râul Eufrat, până la sosirea zilei şi a ceasului aceluia. „Războiul sfânt” urmează să aibă loc chiar la începutul zilei Domnului (Ioel 3:11-17), şi cu siguranţă ziua aceea este foarte aproape. În legătură cu acest lucru, ni se spune, „ Soarele şi luna se întunecă, şi stelele îşi pierd strălucirea. Domnul răcneşte din Sion, glasul Lui răsună din Ierusalim, de se zguduie cerurile şi pământul. Dar Domnul este scăparea poporului Său, şi ocrotirea copiilor lui Israel. ” Acela este momentul când Domnul va coborî ca Înger al legământului, şi va răcni ca un leu (Apoc. 10), aşa cum este prorocit în Ier. 25:30-33, Osea 11:8-11, şi Amos 1:3.
Acum întreaga lume arabă şi musulmană, de asemenea şi restul naţiunilor, s-au întors şi mai mult împotriva Israelului, şi asta datorită acţiunilor preşedintelui american. Cu o uimire de nedescris am primit veştile despre aruncarea în aer a două sinagogi pe data de 18 noiembrie 2003, în partea europeană a Turciei, în Istanbul. Atunci când teroriştii îşi aleg ţintele, este dezvăluită o ură de neînţeles, care nu mai respectă nici viaţa umană nici clădirile religioase. Aşa s-a întâmplat încă din zilele lui Ismael şi Isaac, şi din păcate va rămâne aşa până la sfârşit; apoi, desigur, va urma un nou început glorios. Cu toată seriozitatea trebuie să accentuăm din nou că revenirea Domnului nostru este cu siguranţă iminentă, pentru că vedem deja pregătirea lucrurilor care vor avea loc după răpire. Având în vedere toate aceste lucruri care se întâmplă, înţelegem cu o şi mai mare claritate că profeţiile biblice se împlinesc acum.